ALDE. “Comisia de la Veneția face referire la instrumentele abuzive care au avut loc în România”

Raportul Comisiei de la Veneția, așa cum a fost el prezentat în formă preliminară, nu putem spune că e un raport negativ, ci unul care face o serie de recomandări pentru România.

• De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că acesta e un raport preliminar, care cu siguranță va fi discutat și de autoritățile din România, de partide, probabil vor fi comentarii, iar România va avea un punct de vedere.
• Însă, așa cum arată și Comisia de la Veneția în raportul său, recunoaște că nu există un model unic în ceea ce privește sistemul judiciar care să se aplice tuturor țărilor.
  • Vorbim în acest caz de un raport consultativ al Comisiei de la Veneția, un raport care nu obligă România, ci doar vine cu o serie de recomandări. Evident că aceste recomandări vor fi avute în vedere de instituțiile din România.
• De asemenea, trebuie subliniat că Parlamentul a ținut cont în redactarea modificărilor la legile justiției de recomandările Comisiei de la Veneţia, a ţinut cont de reglementările ţărilor europene, a ţinut cont în primul rând de drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.
  • România, prin reglementările pe care le-a făcut, nu a încălcat nimic din principiile europene, ci a avut drept principal obiectiv ralierea la standardele europene.
    • Practica este una foarte diferită de la o țară la altă, așa cum recunoaște chiar Comisia. Ar fi fost util dacă raportul Comisiei ar fi conținut și exemple de drept comparat, în care experții Comisiei să prezinte practici din țările pe care le reprezintă.
  • Totodată, Comisia de la Veneția recunoaște autoritatea Curții Constituționale de a interpreta Constituția într-o manieră obligatorie și nu că este de competența Comisiei de la Veneția de a contesta interpretarea Constituției. Recomandările preliminare ale Comisiei de la Veneția sunt mai degrabă opinii politice.
    • În acest sens, Curtea Constituțională s-a exprimat în mai multe rânduri cu privire la legile justiției, iar avizul de constituționalitate a fost confirmat de fiecare dată.
  • Sigur că multe din observațiile pe care Comisia le face au avut loc și ca urmare a discuțiilor pe care membrii le-au avut cu autoritățile, dar și cu partidele politice.
  • Însă, un aspect care trebuie subliniat ține de necesitatea modificării acestor legi.
    • În vreme ce în România am asistat la proteste de stradă, la reacții extrem de critice din partea PNL – USR – Dacian Cioloș, care au spus că nu trebuie să se atingă nimeni de legile justiției, iată că reprezentanții Comisiei vin și spun exact contrariul, și anume că sunt măsuri care îmbunătățesc legile justiției și pun în aplicare mai multe decizii ale CCR.
  • Așa cum recunosc și reprezentanții Comisiei, adoptarea acestor legi s-a făcut într-un moment de diviziune totală a societății românești. Ei spun că a fost o procedură rapidă, una pe care nu o contestă așa cum au făcut-o cei din opoziție, subliniind totuși faptul că discuțiile despre modificările aduse legilor justiției au început încă din 2015.
    • Din păcate, nimeni din Comisia de la Veneția nu face referire la anul 2010 când Codul Penal a fost adoptat prin asumarea răspunderii de către guvernarea Boc – Băsescu.
  • Referitor la recomandările Comisiei, acolo unde recomandă să existe președintele și CSM în procedura de numire și revocare pentru a contrabalansa puterea politică (văzută ca fiind reprezentată de ministrul de Justiție), ei fac o recomandare de modificare a Constituției. Ei constată că prin Constituție președintele nu are acest drept.
  • Despre secția de verificare a magistraților, ei spun că ar trebui regândită și că ar trebui să existe un corp specializat de procurori, așadar anulează teza partidelor de opoziție ți a președintelui care au susținut că este neconstituțională.
    • Comisia probabil nu a înțeles din discuțiile avute că, de fapt, prin secția prevăzută în noile legi ale justiției, tot un grup specializat de procurori ar fi în secție.
  • De asemenea, recomandările pe care le fac cei de la Comisie țin de politicile naționale, printre care schema de pensionare anticipată sau rolul președintelui în numirea procurorilor sau revocarea lor.
  • În ceea ce privește independența magistraților, vedem că membrii Comisiei de la Veneția identifică problema independenței la procurorul șef. Aceștia atrag atenția ca acesta să nu mai aibă dreptul ca procuror superior să invalideze actele făcute de un procuror de caz.

Comisia de la Veneția face referire la instrumentele abuzive care au avut loc în România

• Trebuie să avem în vedere un aspect foarte important al acestui raport. Dincolo de discursurile politicianiste ale celor din opoziție și al președintelui, Comisia de la Veneția este prima instituție internațională care face referire la instrumentele abuzive care au avut loc în România.
  • Noi am vorbit despre mecanisme îmbolnăvite în justiției încă din timpul regimului Băsescu. E prima instituție internațională care vrea să recunoască că ceva putred a fost în justiția din România.
• Apar mențiuni cu privire la serviciul de informații și felul în care SRI a fost implicat în actul de justiție.
  • Faptul că în Comisia de la Veneția se vorbește de unele abuzuri făcute de procurori prin protocoalele secrete, reprezintă un punct de plecare serios pentru a analiza cine, ce a făcut, dar reprezintă și un element pozitiv pentru a scoate la iveală tot ce s-a întâmplat în România ultimilor ani.
• Comisia de la Veneția spune că în ceea ce privește protocoalele secrete, preocuparea legiuitorului pentru îmbunătățirea mecanismelor juridice de prevenire și combatere a ingerințelor nejustificate este legitimă.
  • De asemenea, tot Comisia arată că interzicerea serviciilor de informații să recruteze judecători sau procurori este în mod evident un lucru justificat.
    • În același timp, așa cum se arată în raportul Comisiei, pentru ca aceste măsuri să fie eficiente, este esențial că ele să fie combinate cu o revizuire amănunțită a regulilor juridice privind controlul serviciilor de informații, în scopul stabilirii unui sistem satisfăcător de control, capabil să susțînă respectarea legii legii, supravegherea democratică și asigurarea legitimității.
  • Practic, Comisia recunoaște că lupta împotriva corupției a fost pervertită de către protocoalele secrete. Ele reprezintă subminarea democrației din România într-o proporție covârșitoare.
    • Cum poate cineva care are o gândire rațională să nu se refere la acele protocoale secrete, așa cum am văzut că o fac președintele, partidele de opoziție și cei care protestează în stradă?
  • Aceste aspecte prezentate de Comisia de la Veneția trebuie să fie un element de analiză și pentru instituțiile europene, care trebuie să vadă realitatea care a avut loc în România în ultimii ani și modul în care a acționat procuratura.

Iohannis să aștepte raportul final

• • Președintele Iohannis a reușit că în câteva minute de la prezentarea punctului de vedere al Comisiei de la Veneția să parcurgă tot raportul, însă i-au trebuit 30 de zile pentru a înțelege o decizie a CCR.
  • Punctul de vedere al președintelui se inspiră de la principiul cu cât vorbești mai mult, spui mai mult, cu atât ai mai multe șanse că lumea să te creadă.
  • Iohannis, ca toți ceilalți susținători ai săi, ar trebui să aștepte raportul final al Comisiei de la Veneția și să constate toate aspectele acestui raport.
  • În vreme ce Comisia vorbește despre pericolul protocoalelor secrete dintre servicii și instituții din justiție, președintele nu a scos nici azi un cuvânt.

   

  Cornelia Negruț, președinte ALDE Maramureș