ROMÂNIA din afara României (II). BORȘENII care fac STANDURI la marile expoziții INTERNAȚIONALE

ROMÂNIA din afara României (II). BORȘENII care fac STANDURI la marile expoziții INTERNAȚIONALE

Statisticienii se contrazic major în ceea ce privește numărul de cetățeni care trăiesc în afara țărilor lor de origine. Ultimele date înregistrate de biroul statistic european Eurostat, valabile pentru 1 ianuarie 2015 arată că peste 2,5 milioane de români sunt rezidenti legali în alte state din Uniunea Europeana. Pe de altă parte, România este pe locul patru în Europa la numărul de cetățeni care trăiesc în afara țării. Avem peste 3,4 milioane de români plecați la muncă în străinătate, ori stabiliți definitiv acolo, cu tot cu familii. Cifrele vin de această dată de la Organizația Națiunilor Unite și le contrazic pe cele de la Institutul nostru de Statistică, unde au ieșit cu 1 milion de emigranți mai puțin. Iată trei surse credibile care arată același lucru dar atât de diferit, principala cauză fiind în continuare dinamica mișcării populației. Cei mai numeroși români se află în Italia, unde erau înregistrați, la începutul anului 2015, 1,132 milioane de cetățeni români, reprezentând 22,6% din numărul total al străinilor din peninsulă, potrivit Eurostar dar cifrele ating chiar la 1,5 -1,6 milioane în alte statistici. Iată de ce am decis un demers jurnalistic pe această temă, despre ROMÂNIA din afara României, despre lungul și greul lor drum între casa de acasă și casa din afara țării, România. Tot cifrele m-au obligat să încep din Italia.
Adi RUSU

Bergamo este un oraș în Italia, la aproximativ 40 km est de Milano cu o populație de 119.894 de locuitori. Aici se află Aeroportul Internațional Orio al Serio, care deservește piața de costuri reduse a orașului Milano. Aici și în zonă trăiesc foarte mulți români. Printre ei i-am întâlnit pe câțiva maramureșeni, în special din Borșa dar și din Moisei sau Vișeu. În zilele petrecute cu ei mi s-au risipit câteva teorii fixate în mentalul colectiv de acasă potrivit cărora sunt scalvi la străini, sunt batjocoriți și că aprecierea lor vine doar din necesitate și nu este o stare firească. Fals. Foarte false aceste lucruri. Pe maramureșeni i-am întâlnit pe șantiere, deținând firme în construcții, în alimentație publică. I-am întâlnit în baruri, restaurante, maramureșenii fiind angajați sau patroni. Lucrează cot la cot cu specialiști arhitecți italieni ori cu bancheri. Clienții lor sunt printre cei mai reprezentativi în domeniile lor de activitate, la nivel mondial. Dintre maramureșeni au chiar angajați italieni. Nu mi-am amintit niociodată în Italia cee ce auzeam adesea acasă de la unii: “Oriunde mergem în lume, ne e rușine că suntem români”. În vara 2017 a fost poate cel mai mare val anti-români plecați la muncă în străinătate. Rețelele de socializare au abundant în reacții de tipul: “Au venit italienii”, cu aluzie la cei întorși în vacanță dar și la faptul că sunt vinovați de aglomerațiile de pe străzi, din parcări și din magazine. Suntem în pericolul de a ne dezlipi de ai noștri într-un mod crud și nedrept. La bază sunt politicienii și politica lor, care, prin măsurile adoptate, fac tot mai adâncă prăpastia dintre români și români, dintre românii din România și românii din afara României. Este al doilea mare val de reacție atnti-români din partea românilor de la momentul în care întrega țară îi apostofa pe “stranierii” echipei Naționale de fotbal, în frunte cu liderul lor Hagi, având iluzia că fără ei fotbalul va fi mai bun, mai spectaculos și mai performant. Pariul celor de acasă cu Naționala regelui Hagi, fotbaliști legitimați la acea vreme la cluburi stăine, a fost pierdut atunci dar și de atunci până azi, pentru că în fiecare zi trăim doar cu amintirea generației de aur. Însă pariul cu ROMÂNIA din afara României nu trebuie pierdut pentru că efectele ar fi absolut dezastruoase. Depinde de noi, poate mai mult de cei de acasă care judecăm mai mult și încercăm să-i înțelegem mai puțin. Acest demers vine să aplaneze într-un fel războiul ideilor preconcepute, conflictul absurd care are la bază conceptul “cine-i mai important”? Cel care lucrează “afară” și trimite bani în țară sau cei de acasă? Dar haideți să-i cunoaștem mai bine pe câțiva dintre cei care fac parte din ROMÂNIA din afara României.

De la lipsa curentului în casă la mașină de 100.000 de euro

Gyiovani Timiș (foto) este din Borșa. Este poreclit a’ lui Roată. Gyovani este un tip modest și chiar tăcut în raport cu nivelul de viață pe care îl duce. Nu se laudă chiar dacă merge la serviciu, pe șantier, cu o mașină ce costă puțin peste 100.000 de euro. Gonind pe autostradă la volanul bolidului său își aduce aminte că în copilărie a crescut într-o casă fără electricitate. Întunericul nu i-a furat însă din farmecul copilăriei despre care are mereu plăcerea să vorbească. De copil mergea în pădure, la lucru, momente în care își făcea planuri să plece în străinătate ceea ce s-a și întâmplat la vârsta majoratului. În prezent deține o firmă în România dar e prezent uneori și în 6 șantiere ale Europei în același timp cu zecile de angajați ai săi. L-am întâlnit la Milano, unde în perioada 7-12 noiembrie s-a desfășurat cea mai mare expoziție de motociclete, biciclete și accesorii din lume, EICMA 2017.

Reporter: În ce a constat munca dumneavoastră aici?
Gyovani Timiș: Am lucrat pentru trei proiecte, standuri pentru constructori cunoscuți de motociclete, Rizoma, Bridgestone și Peugeot, pe care am reușit să le ducem la bun sfârșit cu rezultate extraordinare. În această muncă trebuie să fi un bun profesionist, un bun organizator. Noi primim proiectele, pe care le elaborăm și într-un timp foarte scurt, de la câteva zile până la o săptămână, trebuie să iasă rezultatul pe care clienții îl văd la deschiderea expoziției. Avem și proiecte pe care le primim și facem doar execuția standurilor dar sunt și cazuri în care facem și proiectarea.

Rep.: Care sunt etapele construirii unui stand?
G.T.: De obicei se începe de la sol, iar în cazul standurilor etajate se începe de la etaj cu elementele suspendate, zugrăvelile, instalațiile electrice, grafica și curățenia finală. Seamănă cu execuția unei case, doar că într-un timp mult mai scurt. Cele trei standuri de aici de la Milano le-am finalizat în 8 zile.

Rep.: De unde sunt angajații dumneavoastră?
G.T.: Sunt de peste tot, de pe teritoriul României dar majoritatea sunt din Borșa, de la noi din Maramureș. Dar mai avem și din București, Deva, Timișoara și Republica Moldova.

Rep.: Unde lucrați în Europa?
G.T.: Lucrăm în toată Italia dar și în alte țări cum ar fi Germania la Frankfurt, Hanover, Koln, Dusseldorf, foarte mult în Franța la Paris, Cannes, Nisa, Marsilia dar și în Elveția și Spania. În timp ce făceam aceste 3 standuri la Milano, am avut de făcut și două standuri pentru o expoziție la Rimini, un altul la Cannes și încă unul la Paris. La Paris, de exemplu, a fost o expoziție de instalații de lumini, în special candelabre iar la Cannes o expoziție de textile și articole de modă.

Rep.: Care este cheia succesului?
G.T.: Profesionalismul și seriozitatea și nu cred că doar în sectorul nostru de activitate. Suntem contactați de firme importante pentru calitatea pe care reușim să o oferim. Bineînțeles că dacă noi facem standul frumos, ordonat, curat avem șanse mari să ne contacteze și alți clienți.

Rep.: Îmi povesteau muncitorii că au un regret de fiecare dată, după expoziții, când standurile sunt efectiv distruse…
G.T.: Sunt standuri care se distrug efectiv în proporție de 95%, ele fiind practic demolate dar unele se refolosesc în proporție de 50% și foarte rar se demontează și se refolosesc în întregime. Este vorba de firme care au contract cu același stand pentru mai mulți ani și atunci reciclăm fiecare bucățică în parte. Bineînțeles mobilierul, siglele, luminile nu sunt distruse, ele se refolosesc dar pereții sunt distruși în proporție totală.

Rep.: Care sunt minimele și maximele costurilor unui stand?
G.T.: Poate fi un stand cu costuri de 5 mii de euro, de 7 mii de euro dar și stand de 1 milion de euro doar construcția. Cu tot cu închiriatul suprafeței expoziționale, un stand mare de 1.000 de metri pătrați poate ajuge undeva la o cheltuială de 2.000 de euro/mp cheltuială ceea ce ar însemna încă o cheltuială de 2 milioane de euro, ceea ce face un total de aproximativ 3 milioane de euro. Gândiți-vă că aici se fac bani din absolut orice. Un singur cablu care ține suprafețele suspendate, care are un motoraș cu ajutorul căruia se ridică și se lasă suprafața suspendată, poate ajunge la costuri de închiriere de până la 500 de euro și sunt standuri care au nevoie de zeci de astfel de cabluri care vin amplasare de deținărorii spațiului. Clienții plătesc și curentul, apa, tot.
(Va urma)

Previous ROMÂNIA din afara României (I). STANDUL actorului Keanu Reeves REFĂCUT de BORȘENI la Milano, la EICMA 2017
Next Florin Creț, consilierul managerului de la URBIS sau LUPUL paznic la OI 

About author

You might also like

Social 0 Comments

S-a descoperit după deces că o femeie AVEA TREI PRENUME ÎN TREI ACTE OFICIALE: TEREZ, TRESZI și TEREZIA

Ați auzit de birocrație? Credem că da. Însă cazul pe care vi-l prezentăm azi ar trebui predat în școlile de specialitate. O situație comico-tragică este încă în curs de derulare.

Social 0 Comments

Propunere. Garduri vii în jurul cimitirelor

Consilierul local Simion Bizău a făcut o propunere în Consiliul Local Baia Mare prin care dorește ca cimitirele din municipiu să capete un alt aspect “Am propus în Consiliul Local

Social 0 Comments

PACE. Simion Bizău VREA ÎNTÂLNIRE CU ACTORII BĂIMĂRENI

După dezvăluirile ziarului nostru cu privire la situația creată în jurul Tatrului Municipal din Baia Mare, lucrurile au început să cadă la pace. La noi au ajuns informațiile potrivit cărora

0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!

Leave a Reply