Călin Bota, PNL Maramureș – din BILANȚUL activității de deputat: Finanțarea activităților de ecologizare a fostelor perimetre miniere

În Maramureș sunt multe locuri minunate, cu potențial turistic care, din păcate, suferă și astăzi, la mulți ani după închiderea minelor din zonă, fiind afectate de poluare.

Băiuț este unul din locurile minunate din Țara Lăpușului care suferă însă foarte mult de pe urma poluării cu reziduurile rămase în urma închiderii minelor din zonă. Împreună cu viceprimarul localității, Hollo Iosif, și cu senatorul PNL Cristian Niculescu Țâgârlaș, am fost în două dintre galeriile miniere din care curge apă contaminată în râul Lăpuș și am văzut și iazul de decantare. Din păcate, lipsa banilor pentru ecologizarea eficientă a zonei în urma închiderii minelor se vede la tot pasul, iar mediul și oamenii suferă de pe urma poluării.

De asemenea, la Tăuții Măgherăuș, alături de primarul Dumitru Marinescu, am parcurs o zonă cu probleme de pe Valea Băiței, unde e nevoie urgentă de o consolidare eficientă a malurilor. Am mers și pe Valea Roșie, unde există o altă problemă legată de poluarea apelor de mină. Primarul Dumitru Marinescu m-a informat că la stația de tratare a apelor reziduale de mină lipsește un transformator și, în lipsa acestei piese, tot procesul de curățare a apelor este compromis. Am luat legătura cu actuala conducere a Conversmin și am rezolvat problema transformatorului.

După ce am văzut poluarea făcută de apele de mină pe Valea Roșie și la Băiuț am trimis o interpelare ministrului Economiei, Claudiu Năsui, având ca temă situația ecologizării perimetrelor miniere închise din județul Maramureș. În Maramureș sunt multe perimetre miniere închise de ani buni, care s-au transformat în bombe ecologice și care au un impact major asupra mediului și asupra sănătății populației din zonele respective. În ultimii ani, din cauza lipsei investițiilor în stațiile de epurare, multe cursuri de apă din județ au fost afectate de apele de mină poluate de minereuri, situație care are efecte în lanț asupra mediului și sănătății maramureșenilor.

Având în vedere această situație, am solicitat ministrului Claudiu Năsui informații privind sumele alocate procesului de închidere și ecologizare minieră de la înființarea societății Conversmin S.A. și până în prezent, comparativ cu necesitățile de finanțare, precum și sumele atribuite pentru perimetrele miniere aferente județului Maramureș în perioada 2016-2021. De asemenea, am cerut informații legate de finanțarea iazului Bozânta, un obiectiv de importanță strategică, și precizări legate de strategia privind retehnologizarea stațiilor de epurare.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a răspuns la interpelarea mea și a admis că din cauza subfinanțării lucrările de reconstrucție ecologică sunt sistate și stațiile de epurare sunt depășite tehnologic, fapt ce duce la poluarea apelor. Astfel, în ultimii 15 ani, pentru obiectivele miniere aflate în închidere, administrate de REMIN SA Baia Mare, au fost alocate 327 119 499 lei, fonduri insuficiente pentru lucrări importante de conservare, care au acoperit necesarul între 16% și 64%. Ministerul Economiei a admis, în răspunsul la interpelare ,că alocarea unor fonduri insuficiente a dus la imposibilitatea lucrărilor de execuție a închiderii legăturilor cu suprafața, fiind sistate lucrări de reconstrucție ecologică la obiective miniere prioritare.

Probabil ultimele lucrări serioase au fost realizate în perioada 2008-2014, când au fost executate lucrări de punere în siguranță și reconstrucție ecologică la iazurile de decantare : Novăț, D2, Colbu I și II (Borșa), Bloaja (Băiuț), Vrănicioara și Plopiș Răchițele (Cavnic) fiind executate și lucrări de închidere a legăturilor cu suprafața ( Aurum, Băiuț ), în baza programelor anuale de conservare.

Ulterior, în perioada 2016-2020 procentul de alocare față de necesar a fost de 24,7%, situație care a dus la imposibilitatea finanțării lucrărilor de închidere și reconstrucție ecologică, fiind alocați bani doar pentru monitorizare și conservare a lucrărilor. Situația este îngrijorătoare și la stațiile de epurare unde se înregistrează constant depășiri de suspensii și sulfați, din cauza limitelor tehnologiei folosite. Deși s-a convenit, încă din 2010, includerea celor 8 stații de tratare într-un program unic de retehnologizare etapizată, cu termen 31 decembrie 2017, până în prezent s-au realizat doar proiectele tehnice de modernizare, subfinanțarea anuală a programelor de conservare și reconstrucție ecologică conducând la imposibilitatea demarării lucrărilor proiectate. În ceea ce privește iazul de decantare de la Bozânta, cel mai mare iaz de șes din țară, cu o suprafață de 133 de ha, Ministerul Economiei susține că în propunerea de program anual de conservare, închidere și reconstrucție ecologică și activități post-închidere pentru anul 2021 sunt prevăzuți 135 000 lei în vederea achiziției contractului de execuție pentru lucrări de reconstrucție ecologică la acest obiectiv.

Am solicitat Ministerului Economiei să acorde în acest an fondurile necesare pentru lucrările de conservare și ecologizare a perimetrelor miniere, precum și pentru achiziționarea echipamentelor necesare la stațiile de epurare, astfel încât să nu mai vedem oameni cu găleata cu var încercând să asigure curățarea apelor cu mijloace primitive.

Călin Bota, deputat PNL Maramureș