Garda Națională de Mediu a făcut public raportul de activitate pentru anul 2025, document care indică un nivel fără precedent al sancțiunilor aplicate la nivel național și scoate în evidență gestionarea deșeurilor drept cea mai mare problemă de mediu din România.
Deși numărul acțiunilor de inspecție și control a scăzut, pe fondul integrării României în spațiul Schengen și al creșterii complexității verificărilor, valoarea sancțiunilor a atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani. În 2025 au fost aplicate amenzi în valoare totală de peste 163 de milioane de lei, înregistrându-se o creștere de peste 25% față de 2024, un record absolut pentru Garda Națională de Mediu.
Sectoarele unde sancțiunile contravenționale au ponderi semnificative:
Gestionarea deșeurilor de către administrațiile locale (3.065 de UAT-uri): 24.988.500 lei
Transportul de deșeuri: 2.204.000 lei
Acțiunea DEȘEURI 2025: 4.528.800 lei
Acțiune control depozite deșeuri municipale: 1.840.000 lei
Șantierele de construcții care nu respectă reglementările privind calitatea aerului: 13.466.100 lei
Exploatări resurse minerale (inclusiv balastiere): 10.496.500 lei un nivel fără precedent pentru acest tip de activitate.
Colectare deșeuri feroase și neferoase: 4.176.000 lei
Activități comeciale pe plajă și respectarea regimului de protecție mediu si costier: 4.384.500 lei
Actiuni de control pentru protejarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii: 1.082.500 lei
Raportul arată că gestionarea deșeurilor rămâne principala vulnerabilitate, cu o rată de neconformitate de peste 77% în ceea ce privește transporturile naționale de deșeuri. Peste două milioane de tone de deșeuri figurează ca fiind transportate, dar nu apar ca recepționate de instalațiile autorizate la nivel național, ceea ce indică disfuncționalități majore în întreg lanțul de colectare, transport și depozitare. Aproximativ o treime dintre administrațiile locale din România au fost sancționate pentru nerespectarea țintelor de tratare și reciclare.
Conform datelor oficiale, anul 2025 marchează și o schimbare de abordare la nivelul instituției. Garda Națională de Mediu a reușit absorbția integrală a fondurilor din PNRR, fapt care a permis utilizarea dronelor și a laboratoarelor mobile de analiză, extinderea ariei de control și aplicarea unor măsuri directe, precum confiscarea utilajelor și indisponibilizarea deșeurilor.
„În 2025 am depășit limita de a fi percepuți exclusiv ca o instituție care sancționează. Am comunicat mai mult, am furnizat date esențiale pentru politicile publice de mediu, am contribuit la parcursul României spre OCDE și ne-am consolidat reputația internațională. Sunt reușite care ne responsabilizează să continuăm”, a declarat Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu.
Cele mai mari valori ale sancțiunilor au fost aplicate în domeniul gestionării deșeurilor de către administrațiile locale, transportului de deșeuri, șantierelor de construcții care afectează calitatea aerului, exploatărilor de resurse minerale, colectării deșeurilor feroase și neferoase, activităților comerciale din zonele costiere și ariilor protejate, dar și în cadrul controalelor din Rezervația Biosferei Delta Dunării.
Raportul mai evidențiază faptul că o mare parte dintre deșeurile colectate la nivel național ajung direct la gropile de gunoi, fără a fi supuse unor procese de reciclare sau tratare. Această realitate a stat la baza deciziei de a lansa campania națională „ReStart Reciclare”, alături de autorități, organizații de mediu, OIREP-uri și reprezentanți ai mediului de afaceri.
Perioada 2023–2025 confirmă, potrivit documentului, o tranziție strategică a Gărzii Naționale de Mediu de la un model cantitativ de control către unul calitativ, bazat pe intervenții țintite, sancțiuni ferme și măsuri cu impact direct asupra reducerii riscurilor de mediu.
Raportul Gărzii Naționale de Mediu pe 2025 poate fi studiat AICI
Partajează acest conținut:
