A ieșit de sub tipar numărul 250 al revistei de cultură „Nord Literar”. Publicația este, ca întotdeauna, o invitație la lectură pentru cititorii noștri

„Pentru mine, artistul/intelectualul e unul care gândește exclusiv după mintea lui și în funcție de mărimea bibliotecii din spatele său” – afirmă Irina Petraș într-un nou episod al seriei „Răspunsuri/răspunderi”.

Ion Papuc se apleacă asupra poeziei lui Paul Celan în eseul „Suprarealismul tragic”.

La pagina dedicată interpretărilor, este publicată partea a doua a eseului lui Gheorghe Glodeanu, pe marginea volumului lui Gabriel Chifu, „Visul copilului care pășește pe zăpadă fără să lase urme sau Invizibilul, descriere amănunțită”.

Delia Muntean realizează o cronică la volumul „Capcanele” al lui Vasile Igna, poetul care „își privește de la fereastră – a casei, a minții, a sufletului – reperele dintotdeauna ale provinciei sale: Grădina, Valea, Dealul”. Pentru că, în luna martie, poetul originar din Maramureș a împlinit 80 de ani, rubrica „Orfeu” îi este dedicată, dimpreună cu parodia lui Lucian Perța.

Daniela Sitar-Tăut se apleacă asupra volumului lui Alexandru Câțcăuan, „Din curgerea zilelor…”, iar Ana Olos asupra „Bibliotecii stranii” a Ruxandrei Cesereanu.

Ovidiu Pecican continuă și în acest număr să prezinte momente ale zbaterii lui I. D. Sârbu pentru a-și vedea publicate operele.

A fost o primăvară încărcată de evenimente culturale, care se regăsesc în pagina realizată de Dana Buzura-Gagniuc.

Acest număr al revistei cuprinde o pagină de cugetări, autorii semnatari fiind George Vigdor și Dan Rotaru și două pagini de poezie, în care se regăsesc versuri de Rodica Dragomir, Florica Bud, Gheorghe Pop, Liviu Coroiu și Nicolae Șapcă (Cernăuți).

„Broderii pe spuma amăgitoare a norilor ce pier” ne sugerează Dan Grădinaru, abordând o temă care pare inepuizabilă: soarta.

Mircea Popa și Iulia-Anamaria Ghidiu semnează recenziile a două volume apărute în 2023: „În căutarea României. O aventură personală din ’65 până azi”, al britanicului Dennis Deletant, și „Ghetoul poeziei” al Larisei Calo.

Referindu-se la volumul lui Ion Cristofor, „O istorie a literaturii de limbă română din Israel”, Raluca Hășmășan consideră că, prin demersul său, autorul relevă o imagine edificatoare a dimensiunii acestui palier al limbii române.

Pornind de la volumul lui Cornel Cotuțiu, „Felurite feluri”, Ion Radu Zăgreanu observă duelul publicistului cu prozatorul.

„Grădinile Venerei”, prima expoziție de artă a tinerei Irina Venera, reprezintă tema de cronicii Dalinei Bădescu.

Gheorghe Pârja portretizează trei poeți în acest număr: Marin Sorescu, Vasile Igna și Ion Petrovai, cel din urmă fiind și autorul poemului lunii.

În pagina de traduceri, Elena Liliana Popescu ne propune câteva poeme de Rabindranath Tagore.

Acest număr este ilustrat cu imagini reprezentând exponate din Muzeul de Mineralogie „Victor Gorduza”, Baia Mare.

Dana Buzura Gagniuc, Manager revista de cultură ”Nord Literar”