Nord Literar – număr dublu pe iulie-august

Un nou număr al revistei de cultură „Nord Literar” a ieșit de la tipar, de data aceasta într-o formulă de 24 de pagini.

„Cred în memoria interioară, care te ajută să faci pasul următor în cunoștință de cauză” spune Irina Petraș în eseul „Călătorii, călători”, parte a seriei „Răspunsuri/răspunderi”. Ion Papuc traversează critic volumul Anei Olos, „La povești în căsuca de paie”, o carte în care avem de-a face cu o evocare a cunoscutului artist Mihai Olos, soțul autoarei.

Gheorghe Glodeanu publică partea a treia a eseului dedicat romanului lui Paolo Coelho, „Alchimistul”, precum și o privire critică asupra cărții lui Gabriel Chifu, „Povestirile lui Cesar Leofu”, un roman „polimorf, alcătuit din mai multe straturi”.

Volumul „Acte adiționale la foaia de observație” de Ioan Dragoș, un autor pentru care poezia a constituit „o formă de evadare din rutină, de accedere la zone inaccesibile”, este analizat critic de Delia Muntean.

Daniela Sitar-Tăut ne oferă o primă parte a reportajului de călătorie „Cultură, tradiție și spiritualitate românească în diaspora”.

La pagina „Orfeu” sunt publicate versuri din lirica lui Constantin Preda și parodia lui Lucian Perța, iar Marilena Apostu, Vasile Ionac și Ioan Vintilă Fintiș sunt autorii versurilor publicate în pagina de poezie.

„Din vremea dinastiei Zapolya” este eseul pe care îl propune Ovidiu Pecican la rubrica „Avalon”.

Gheorghe Pârja semnează o pagină dedicată revistelor de cultură și cărților din Cernăuți, un spațiu despre care, în ultima vreme, ne vin informații tot mai trunchiate.

Mircea Popa aduce în atenția cititorului o pagină de istorie literară, „Adunarea asociațiunii «Astra» de la Baia Mare din 1903”.

Elena Abrudan ne propune un dialog despre artă cu artista Mariana Bojan, cea care semnează și lucrările cu care este ilustrat acest număr al revistei.

Dana Buzura-Gagniuc semnează o pagină de actualitate culturală, ca  mărturie a efervescenței culturale estivale, precum și o a doua dedicată Muzeului Autografelor, proiect care, la începutul verii, a ajuns și în Baia Mare.

Constantin Cubleșan ne sugerează că „recuperarea operei poetice a lui Teofil Bugnaru este, în primul rând, un gest de dreptate, de firească neuitare”.

În acest număr este publicat un interesant eseu despre „Vampirismul de-a lungul secolelor” al autorului italian Gordiano Lupi, în traducerea Octavianei Jianu. 

Dedicăm o pagină aniversării a două personalități: criticul literar Ioan Holban, cel despre care Horia Bădescu spune că este „cetitor harnic și așijderi dătător de seamă bucoavelor asupra cărora a zăbovit”, și Olimpiu Nușfelean, pe care Gheorghe Pârja îl numește „scriitorul din Olimpul vecin”.

„Cartea cărților copilăriei”, o splendidă antologie gândită de Irina Petraș, este prezentată cu delicatețe de Raluca Hășmășan.

„Jocul de-a vacanța sau de-a uitarea sau de-a fericirea” este comentariul propus de Daniela Căprar.

Pagina de proză ne oferă un fragment din creația lui Ștefan Jurcă, iar pagina de debut este dedicată unor tineri de 17, respectiv 12 ani: Vlad Cristian Croitoru și Sara Iftodi.

Dalina Bădescu lansează în pagina de arte plastice o întrebare provocatoare: „Dali în România?”.

Pagina dedicată traducerilor aduce în prim-plan versuri din lirica poetei portugheze Maria João Cantinho.

Poemul lunii aparține Elisabetei Kirchmajer-Donca.

Dana Buzura-Gagniuc

Manager Revista de Cultură ”Nord Literar”