Guvernul renunță, din 2026, la impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri aplicat marilor companii. O măsură introdusă abia în 2023 și care a stârnit un val de nemulțumiri în mediul privat.
În locul ei apare un nou mecanism: cheltuielile cu consultanța, managementul și proprietatea intelectuală plătite către firme afiliate externe vor fi deductibile doar în limita a 1%, iar dobânzile vor fi recunoscute fiscal până la maximum 15%. Argumentul oficial? „Combatem exportul artificial de profit.”
Pentru marile companii, schimbarea înseamnă un respiro. Pentru micii antreprenori apar, e adevărat, câteva ajustări: din septembrie 2025 plafonul de scutire de TVA crește de la 300.000 la 395.000 lei, o modificare tehnică ce ajută doar firmele foarte mici.
Dar dincolo de acest detaliu, povara rămâne aceeași: impozit pe venit, CASS și CAS la plafoane fixe, birocrația TVA pentru cei care depășesc pragul și lipsa oricăror facilități reale pentru investiții sau modernizare. România reduce presiunea pe multinaționale, dar nu oferă un sprijin consistent pentru antreprenorii locali.
Contrastul devine și mai vizibil dacă privim spre Germania. În această vară, Germania a lansat un pachet fiscal de 46 de miliarde de euro. Companiile beneficiază de amortizări accelerate de 30% pe echipamente noi, de 75% pentru vehicule electrice, iar impozitul pe profit va fi redus treptat de la 15% la 10% între 2028 și 2032. Cercetarea și dezvoltarea primesc facilități suplimentare. Mesajul este limpede: statul german își încurajează firmele să investească, să inoveze și să devină mai competitive.
Și aici apare ironia. Ne place să spunem că vrem „o țară ca afară”, dar nu ne tratăm antreprenorii ca acolo. În timp ce statele occidentale își sprijină firmele să crească și să se modernizeze, la noi micile afaceri sunt lăsate să se descurce singure, împovărate de aceleași taxe și aceleași proceduri.
În acest peisaj, Guvernul de la București vine cu Pachetul Fiscal II. Va fi asumat politic pe 1 septembrie, cu promisiunea unei noi etape a reformei fiscale. Majoritatea prevederilor, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, limitarea deductibilității, creșterea taxelor pe proprietate sau schimbările privind capitalul social, vor intra însă abia în anul fiscal 2026.
România face, pe hârtie, un pas spre schimbare. Întrebarea rămâne însă: este acesta pasul care aduce echilibru pentru întreaga economie sau doar o repoziționare în favoarea celor mari?
Partajează acest conținut:
