Marcel Ciolacu a făcut publice listele cu sumele alocate din Fondul de Rezervă în 2024. În total, peste 58 de miliarde de lei au fost distribuite, cea mai mare parte mergând către administrațiile locale și transporturi. În schimb, domenii esențiale precum educația și sănătatea au primit procente modeste, 1,5%, respectiv 4,3%, alimentând criticile că prioritățile guvernării nu coincid cu nevoile populației.
Utilizarea masivă a Fondului de Rezervă de către fostul premier a avut un efect puternic atât politic, cât și economic. Dincolo de cifrele puse pe masă, peste 58,3 miliarde de lei, adică între 3 și 11% din bugetul general, modul de alocare ridică întrebări despre transparență și despre practicile instituționale. Din perspectivă politică, publicarea listelor de către Marcel Ciolacu are rolul de a contracara acuzațiile și de a repoziționa PSD ca un partid al investițiilor, în opoziție cu linia de austeritate promovată acum de premierul Bolojan.
Fostul premier caută să își securizeze imaginea, arătând că Ministerul Finanțelor, nu el personal, a gestionat aceste fonduri. Totuși, riscul pentru el și pentru partid este major: dacă se confirmă că banii au fost direcționați preferențial către administrații locale apropiate, acuzația de „dictatură bugetară” poate deveni o armă politică devastatoare.
Din punct de vedere economic, alocările consistente făcute prin Fondul de Rezervă au ținut în viață șantiere și au asigurat finanțarea proiectelor europene, dar au agravat deficitul bugetar. Structura cheltuielilor arată clar prioritățile: administrațiile locale au primit cea mai mare felie, peste 21,1 miliarde de lei, adică 36,2% din total. Transporturile au beneficiat de 10,5 miliarde de lei, reprezentând 18%, iar fondurile europene și PNRR au primit aproape 6 miliarde, adică 10%. Agricultura a atras peste 4,6 miliarde (8%), iar Ministerul Muncii și Protecției Sociale a primit circa 3,4 miliarde (5,8%).
În schimb, domenii sensibile pentru societate, precum sănătatea și educația, au avut alocări reduse: 2,5 miliarde de lei (4,3%) pentru sistemul medical și doar 875 de milioane de lei (1,5%) pentru școli. Justiția și Ministerul Public au primit 2,6 miliarde (4,5%), Finanțele 2,2 miliarde (3,8%), iar Internele 1,9 miliarde (3,3%). Mediul a rămas la doar 712 milioane (1,2%), iar alte capitole, cultele religioase, cultura, sportul sau serviciile secrete, au primit împreună sub 2% din total.
Deși pe termen scurt aceste alocări au stimulat consumul și au creat aparența de stabilitate, pe termen mediu efectul se traduce în presiuni uriașe asupra finanțelor publice și în limitarea spațiului de manevră pentru actualul executiv. Tocmai această abordare explică de ce guvernul Bolojan a venit cu măsuri de austeritate: nota de plată a cheltuielilor „flexibile” din 2024 apasă acum pe umerii noului cabinet.
La nivel de percepție publică, fostul premier a mizat pe ideea că banii au mers către firme și lucrări vizibile, nu „în buzunare private”, ceea ce poate prinde la electoratul obișnuit cu discursul despre „investiții, nu tăieri”. Însă cifrele reci, peste 20 de miliarde alocate administrațiilor locale, doar 1,5% pentru educație și sub 5% pentru sănătate, pot alimenta nemulțumirea celor care simt că prioritățile reale ale populației au fost puse în plan secund.
În esență, impactul este dublu: fostul premier își salvează parțial poziția prin transparență și atac politic, dar lasă în urmă un teren fragil, cu riscul ca România să plătească scump în anii următori pentru transformarea Fondului de Rezervă din instrument de urgență în mecanism de guvernare paralelă.
Diferența de proporții este grăitoare: dacă în perioada 2007–2022 toate guvernele au cheltuit împreună circa 31 de miliarde de lei din acest fond, numai între septembrie 2023 și octombrie 2024 Guvernul Ciolacu a utilizat 65 de miliarde, adică mai mult decât totalul sumelor alocate în ultimii 15 ani.
Rămâne însă întrebarea esențială: asemenea cheltuieli record ne vor aduce cu adevărat o viață mai bună sau doar o notă de plată mai greu de suportat?
Partajează acest conținut:
