Astăzi, 5 ianuarie, se judecă la Curtea de Apel București două dosare care vizează numirea a doi judecători la Curtea Constituțională a României, Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș. Miza depășește cadrul juridic strict și atinge direct relația dintre stat și cetățean.
Dosarele, înregistrate la finalul anului 2025, nr. 8100/2/2025, la 30 decembrie și nr. 8119/2/2025, la 31 decembrie, solicită suspendarea efectelor Decretului prezidențial nr. 774/08.07.2025 și ale Hotărârii Senatului nr. 64/24.06.2025. Instanța nu analizează astăzi fondul legalității acestor acte, ci dacă ele pot continua să producă efecte până la soluționarea definitivă a litigiilor.
Importanța celor două numiri devine evidentă în contextul funcționării Curții. CCR se află într-un echilibru fragil, cu majorități strânse, în care fiecare vot poate înclina balanța în dosare cu impact major. În ultimii ani, această realitate a dus inclusiv la blocaje semnificative, precum imposibilitatea pronunțării unei decizii în cazul reformei pensiilor magistraților, unde patru judecători au fost suficienți pentru a face imposibilă adoptarea unei soluții.
Consecințele se văd dincolo de sălile de judecată. Deciziile CCR se răsfrâng direct asupra cetățeanului, prin efectele pe care le au asupra taxelor, pensiilor, salariilor, drepturilor sociale sau stabilității fiscale. Un exemplu relevant este decizia recentă a Curții de a amâna intrarea în vigoare a majorării unor taxe până în februarie 2026, decizie care a redus temporar presiunea fiscală, dar a creat dificultăți bugetare pentru Guvern și riscul unor ajustări ulterioare.
Atunci când Curtea devine impredictibilă sau contestată, cetățeanul resimte instabilitatea sub forma incertitudinii: legi adoptate și apoi suspendate, reforme întârziate, politici publice schimbate din mers. În lipsa unui arbitru perceput ca solid și imparțial, încrederea în reguli se erodează, iar costurile sunt transferate, inevitabil, în viața de zi cu zi.
Indiferent de soluțiile care vor fi pronunțate în aceste dosare, rămâne o realitate incomodă: orice fisură în legitimitatea Curții Constituționale se traduce, mai devreme sau mai târziu, într-un cost suportat de cetățean. Ziua de 5 ianuarie devine, astfel, un reper nu doar juridic, ci și social, pentru felul în care sunt respectate regulile fundamentale ale statului.
Partajează acest conținut:
