În plină retorică a austerității și sub restricții oficiale de angajare, statul a continuat să își mărească efectivele în ultimul trimestru din 2025. Datele Ministerului Finanțelor arată o creștere rapidă și concentrată a numărului de bugetari, exact într-un moment în care economia este apăsată de taxe mai mari și presiune fiscală tot mai accentuată.
Concret, numărul total al angajaților plătiți din fonduri publice a crescut de la 1.264.845 în luna septembrie la 1.280.562 în luna noiembrie, ceea ce înseamnă aproape 16.000 de posturi ocupate în plus în doar două luni, respectiv în trimestrul IV al anului.
Această creștere s-a produs în timp ce restricțiile privind angajările erau deja în vigoare. Articolul VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156 din 30 decembrie 2024 prevede suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, începând cu 1 ianuarie 2025. În practică însă, efectul ordonanței a fost diluat prin derogări succesive.
Defalcarea datelor arată că majorarea nu a fost una generalizată, ci concentrată aproape integral în instituțiile finanțate din bugetul de stat, unde numărul posturilor ocupate a crescut cu 15.300 în doar două luni, de la 585.281 la 600.581.
Motorul acestei expansiuni a fost Ministerul Educației. Aici, numărul angajaților a crescut de la 276.544 la 293.788, ceea ce înseamnă peste 17.000 de posturi suplimentare. Această creștere depășește chiar majorarea totală din instituțiile finanțate din buget, ceea ce arată că în restul administrației centrale au existat, cumulat, scăderi de personal.
Această creștere a fost însă parțial compensată de scăderile de personal din alte ministere, precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Finanțele și Sănătatea, ceea ce a condus la o majorare netă de aproximativ 16.000 de bugetari la nivel național.
Dimensiunea acestei creșteri capătă un plus de semnificație în contextul demisiei recente a ministrului Educației, Daniel David, survenită într-un moment marcat de tensiuni bugetare, reforme amânate și presiune publică. Datele oficiale arată că extinderea aparatului administrativ din Educație a avut loc exact în perioada premergătoare schimbării conducerii ministerului.
Expansiunea aparatului bugetar din trimestrul IV contrastează puternic cu contextul economic general. Ulterior acestei perioade, la începutul anului 2026, autoritățile au majorat taxele locale, au extins contribuțiile sociale și au restrâns beneficii, mutând presiunea ajustărilor bugetare aproape exclusiv asupra mediului privat și a contribuabililor.
Preluarea portofoliului Educației de către premierul Ilie Bolojan mută acum atenția de la analiza cifrelor la decizia politică. După concentrarea angajărilor în acest sector și închiderea bilanțului pe final de an, rămâne de văzut dacă noua conducere va interveni asupra structurii de personal sau dacă expansiunea din ultimele luni va fi consolidată prin menținerea actualelor organigrame.
Partajează acest conținut:
