TEATRU DE RĂZBOI mocnit la Mireșu Mare. MISTREȚII SCOT DIN PĂMÂNT GRÂUL ÎNCOLȚIT
> Problema pagubelor făcute de mistreții metișați la Mireșul Mare continuă. Oamenii vor picheta Prefectura!
> Numărul mistreților este de ZECE ORI MAI MARE decât normal. Culturile oamenilor sunt deja compromise
> Defectuoasa Lege a vânătorii a transformat fondul de vânătoare ÎN CRESCĂTORIE DE MISTREȚI
Primarul Ioan Mătieș: “Vreau să spun că nici eu nu o să stau ca iarba în tufe. O să mă duc în fața lor. Cu orice risc. Până la urmă MISIUNEA MEA CA PRIMAR ESTE SĂ-MI APĂR CETĂȚEANUL”.
Despre comuna Mireșul Mare s-a vorbit în special, în ultimii ani, despre două lucruri: pagubele produse de mistreți în gospodăriile cetățenilor și despre afacerile de succes a lui Ioan Mătieș ajuns între timp primar. Mătieș ne-a demonstrat că a redescoperit gaura în macaroană realizând cea mai mare fabrică de paste făinoase din România dar și că morile carei poartă numele nu merg în gol ci și în folosul economiei locale. Tot el și-a propus să lupte cu o lege a vânătorii care vizează… OAMENII. Da, pentru că mireșenii se simt vânați și fără apărare în fața dezastrelor care le pun găspodăriile și până la urmă existența familiilor în pericol. Despre toate acestea în interviul acordat publicației noatre și postului de televiziune Maramureș TV.
Să copiem un model sănătos, cel austriac
Adi Rusu: – Domnule primar, ultima oară vorbeam despre distrugerile incredibile ale mistreților pe câmpurile oamenilor din comună. Ați promis că vă veți implica la toate nivelurile pentru a rezolva această problemă. Acum am primit alte semnale că mistreții fac ravagii în culturile abia răsărite din sol.
Ioan Mătieș: – Din nefericire până aștăzi nu s-a corectat o lege a vânătorii, respectiv Legea 407, dar dacă mergem acum în teren să vedem pășunile gata arate, vom descoperi foarte mulți producători care se gândesc la cum să renunțe pentru că nu vor știi cum să justifice la APIA și nici eu, de profesie inginer, nu știu ce răspuns să le dau în situația gravă în care ne aflăm. Este deja o chestiune care ar trebui să intre pe agenda de lucru a parlamentarilor, pentru că cei păgubiți m-au anunțat că sunt pregătiți să picheteze instituția Prefecturii. Mie mi-e rușine de acești oameni pentru că nu am reușit să rezolvăm această problemă, cu toate că rușinea nu ar trebui să fie de partea mea ci a celor care au inițiat legi fără să intre într-o consultare cu cei interesați. Vă spun domnule Adi Rusu că la ora actuală, proprietari de fapt după această lege strâmbă sunt administratorii fondurilor de vânătoare și cred că numai în România se poate întâmpla acest lucru. Noi am cerut de multe ori să luăm modele țările unde treaba merge bine. De exemplu modelul austriac este extraordinar de bun. Acolo există o armonie extrem de bună între proprietarii fondurilor de vânătoare și proprietarii de teren, după principiul simplu și clar CINE PĂGUBEȘTE, PLĂTEȘTE!
CRESCĂTORIE de mistreți în loc de fond de vânătoare
I.M.: – La noi, la ora actuală, proprietari suntem noi, plătitori de taxe și impozite suntem tot noi, iar beneficiarii terenurilor, fără drept de apel, pentru că așa este făcută legea, sunt administratorii fondurilor de vânătoare. Mai mult, în problema dintre proprietarii de terenuri și cei ai fondurilor de vânătoare, atât noi ca instituție a Primăriei cât și instituția Prefectului nu doar că suntem băgați în derizoriu dar suntem și luați în derâdere. Nu știu cât va continua această situație dar după această emisiune și articolul pe care o să-l scrieți sper să se autosesizeze chiar și președintele României pentru că vom trimite la București materialele dumneavostră și este o problemă de interes național. Știți foarte bine că am trimis și până acum casete Poliției, am trimis casete guvernanților, au fost în comună prefectul, subprefectul, președintele consiliului județean, senatori și deputați.
Culturile noi, DEJA SCURMATE DE MISTREȚI
A.R.: Ce anume, concret ar trebui să fie modificat în Legea Vânătorii pentru că până la urmă și oamenii au fost de acord să intre cu terenurile lor în fondul de vânătoare?
I.M.: Eu vă întreb ce înseamnă a vâna? Noi am înțeles că ei vor vâna mistreți NU CĂ VOR FACE CRESCĂTORIE de mistreți, mai mult decât atât, noi am cerut în baza atâtor dovezi să se verifice dacă mistreții, cărora nu le mai este frică de oameni, sunt metisați. Aici avem o corcitură între mistreț și porc domestic. În primul rând, mistrețul este un animal sălbatic ce de regulă fuge de om. Mistreții de aici nu fug de om. Au fost ținuți în țarcuri, am dovedit asta inclusiv prin fotografii dar nu s-au luat măsuri. Și repet, trebuie modificată legea cu un singur paragraf, cine păgubește, plătește. Statul trebuie să asigure nu numai dreptul de proprietate a celui care îl are ci trebuie să se implice și când vine vorba despre dreptul de a cultiva aceste terenuri.
I.M.: Ieri am fost pe o problemă de fond funciar. Vă rog să mă credeți că mi s-a ridicat părul pe cap când am văzut că mistreții atacă grâul de nu mai rămâne nimic. Ce să vă mai spun de râturi, de lucernă și de pășuni. Practic pășunile noastre sunt luate la rând. Toate sunt distruse. Eu consider că sunt trei chestiuni care trebuie rezolvate. În primul rând numărul mistreților nu este corect inventariat. Este mult mai mare. După pagubele pe care le vedem deja sunt poate de zece ori mai mulți mistreți decât normal. Doi. Am discutat de curând cu cineva despre faptul că AU APĂUT LUPII: Sunt 2-3 lupi. Lupii până la urmă își fac treba intrând în acest lanț trofic normal ceea ce nu se întâmpla până la ora actuală. Ei atacă animalele bolnave și acei mistreți metisați care nu au aceeași rezistență precum cei sălbatici. A treia chestiune, responsabilul fondului de vânătoare de pe acestă zonă hrănește mistreții mult mai aproape de culturile concetățenilor mei decât ar fi normal. Din păcate nu există la ora actuală în lege ca cineva din partea administrației locale să vadă dacă au respectat sau nu au respectat zonele de hrănire a acestor animale. Ca și în alte țări, legislația trebuie să prevadă că prin hrănirea animalelor acestea trebuie să fie atrase spre zonele îndepărtate față de comunitate și nu împinse spre zonele unde locuiesc oameni. Oamenii au arat, au și însămânțat. Grâul, orzul au început deja să crească. Pur și simplu grâul și orzul a fost scos afară din pământ. Deja este un dezastru. Probabil în urma acestui interviu o să se sesizeze cineva. Și îmi pare rău că trebuie să le spun și concetățenilor mei păgubiți și a celor din întrega țaăă că VINA PRINCIPALĂ ESTE A PARLAMENTULUI ROMÂNIEI și trebuie să se ia măsuri urgente pentru modificare acestei legi.
La Mireșul Mare, RĂZBOI MOCNIT
A.R.: Am vorbit în vara trecută cu oamenii. Erau disperați. Au spus că își vor face singuri dreptate. Câinii lor se bat cu ai vânătorilor, vânătorii împușcă toți câinii care păzesc culturile și gospodăriile, aici parcă e stare de război nu un fond de vânătoare.
I.M.: E UN TEATRU DE RĂZBOI, război mocnit la ora actuală. Gândiți-vă că deja cei care trebuie să-și cultive terenurile, în Primăvară, când o să vadă din nou ce se întâmplă, NU O SĂ STEA CA ȘI IARBA ÎN TUFE. Și vreau să spun că nici eu nu o să stau ca iarba în tufe. O să mă duc în fața lor. Cu orice risc. Până la urmă MISIUNEA MEA CA PRIMAR ESTE SĂ-MI APĂR CETĂȚEANUL. În 1907 a mocnit batjocura pe țăranul român. Noi suntem în aceeași situație. Și asta, o spun clar să audă toată lumea. Din cauza incompetenței Parlamentului României care, de ani buni nu numai că a tolerat dar a încurajat această lege nedreaptă, care nu dezvoltă această țară, pur și simplu îl pune pe proprietarul de teren să intre în faliment.
A.R.: Rezultatul se vede…
I.M.: Avem ca rezultat trei lucruri: pagube, descurajăm tineretul să mai facă Agricultură din cauza acestui flagel care este legea 407 și noi primăriile nu știu de unde ne mai încasăm banii din cauza faptului că acești oameni o să-și lase terenurile neproductive. Multe terenuri sunt declarate de către proprietari din terenuri productive, după care plătesc un anumit impozit, în terenuri neproductive. Această lege care nu a fost trecută printr-o dezbatere publică A CREAT DIN VÂNĂTORI NIȘTE MONȘTRI. Niște monștri care distrug economia comunităților locale.
Adi RUSU
About author
You might also like
Cum altfel să marcăm Ziua Mondială a TURISMULUI, dacă nu cu o invitație în Maramureș? – Visit Maramureș
𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐌𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐓𝐮𝐫𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 este marcată, în fiecare an, pe data de 27 septembrie, în sute de țări din toate regiunile globului, precum şi în oraşe şi în alte destinaţii,
În prag de Mărțișor, primarul interimar Ioan Doru Dăncuș a dat startul ordinii și curățeniei în Baia Mare!
Încă de la primele ore ale dimineții a fost organizată o acțiune complexă în zona Pirită, alături de reprezentanții Poliției Locale și cei ai Direcției de Asistență Socială. Au fost
GUSTĂRI în Maramureș, duminică 24 martie la Muzeul Satului din Baia Mare
Organizația de Management al Destinației Județene Maramureș cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș organizează evenimentul Gustări în Maramureș. Veniți alături de noi, duminică, 24 martie, începând cu ora 13, la Muzeul
0 Comments
No Comments Yet!
You can be first to comment this post!