Nord Literat – 277
Cel mai proaspăt număr al revistei de cultură „Nord Literar” (6/iunie 2026) vine cu un sumar bogat, pe gustul tuturor iubitorilor de literatură. Publicația poate fi achiziționată din chioșcurile de ziare din Baia Mare și de la librăriile „Cărturești” din întreaga țară.
În eseul „De-a culorile. Pictura mea”, Irina Petraș își mărturisește pasiunea pentru pictură, pentru care a ales titluri care sugerează de cele mai multe ori „legătura” cu lecturile sale.
În editorialul „Printre spații și cărți”, Dana Buzura-Gagniuc atinge din nou problema condiției literaturii și a creatorilor săi.
Romanul „Sălbatica” al Doinei Ruști abordează subiectul deportărilor forțate în Bărăgan din anii ‘50. Mai multe despre acest roman se pot afla din cronica lui Gheorghe Glodeanu.
Poezia Cătălinei Soare-Hull din recentul volum „Iubirea nu are organe de simț” urmărește „stadiul decantării mature, mizând pe terapia integratoare”, după cum spune Delia Muntean în cronica sa. Aceeași exegetă ne mai propune spre lectură volumul de versuri al lui Marian Zubac, „Toată lumea vorbește de mine”, apărut de curând la ditura Limes.
Daniela Sitar-Tăut aduce în atenția cititorilor istoria unui scenariu cinematografic nevalorificat până în prezent – „Ștefan cel Mare” de Camil Peterescu.
La „Orfeu” se pot citi poeziile lui Gavril Ciuban și parodia lui Lucian Perța.
Gheorghe Pârja aduce argumente în sprijinul dimensiunii novatoare a diplomatului Horia Bădescu, autor al cărții „La răsărit de Paradis”, un volum care „spune povestea unei aventuri spirituale”.
Un splendid tablou al copilăriei academicianului Ion Pop, originar din Mireșu Mare, este publicat în acest număr. Textul este un fragment dintr-un volum în pregătire ce va cuprinde dialogurile lui Ion Pop cu Toni Chira.
Actualitatea culturală, semnată de Dana Buzura-Gagniuc, aduce pe tapet bogăția de evenimente a acestei veri.
În pagina dedicată „Cuvintelor din exil”, Mihaela Albu scrie despre așa-zisa dezbinare a exilului românesc.
Săluc Horvat îl readuce în atenția cititorului pe Mihai Eminescu – „Expresia integrală a sufletului românesc”.
De curând, la Baia Mare a avut loc cea de-a 32-a ediție a Festivalului de Teatru Atelier, iar Daniela Dunca semnează o cronică la unul dintre cele mai tulburătoare spectacole din festival: „Nietzsche Says It’s Way Past Your Bedtime”.
Un portret al scriitorului Ștefan Jurcă este realizat de poetul Gavril Ciuban.
Raluca Hășmășan zăbovește asupra volumului lui Radu Voinescu, „Educația sentimentală”, care cuprinde un discurs liric caracterizat prin limpezime și prin rafinament imagistic.
„Nicolae Corlat îi spune poeziei pe nume: orbire” afirmă Flaviu Mihali după lectura volumului „Împotriva orbirii” al poetului amintit, iar Nicolae Scheianu îl consideră pe Liviu Coroiu „un «paznic al visului» în «oglinda fântânii»” – după lectura noului său volum de versuri „Tăcerea fântânilor”.
Prezentul număr cuprinde un fragment dintr-un roman în pregătire de Vanessa Steinacher și poezii din creația scriitorilor Nicolae Nistor, Alexandru Boțoroga și Luminița Giurgiu.
O incursiune în „Orbitor”-ul lui Mircea Cărtărescu propune Remus-Valeriu Giorgioni.
Versuri semnate de poetul italian Giuseppe Bova, în traducerea lui Valeriu Stancu, pot fi citite pe pagina dedicată autorilor străini.
Sunt prezentate, de asemenea, premiile Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, oferite în cadrul FestLit 2026.
Un mare scriitor, Radu Ciobanu, a plecat dintre noi, iar revista publică un scurt portret.
Poemul lunii aparține lui Mihai Olos. Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistului Marian Zidaru, care este prezentat în paginile revistei de Cătălin Davidescu.
Sursa: Nord Literar
Partajează acest conținut:
