Agenția Națională de Integritate demarează procedurile pentru aplicarea efectivă a noilor prevederi privind interdicțiile în cazul persoanelor pentru care au fost constatate definitiv incompatibilități, conflicte de interese sau averi nejustificate. În urma verificărilor, ANI a identificat 55 de persoane care continuă să ocupe funcții sau demnități publice și care intră sub incidența noilor reguli.
Printre persoanele identificate se află 10 primari, dintre care un primar de municipiu, patru primari de orașe și cinci primari de comune. Lista mai cuprinde 17 consilieri locali și județeni, nouă viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale, precum și 13 funcționari publici, funcționari cu statut special și persoane cu funcții de conducere. Alte șase persoane dețin diverse funcții.
Schimbarea vine odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 180/2026, care întărește mecanismul prin care sunt aplicate consecințele incidentelor de integritate. Accentul nu mai cade doar pe sancțiunile financiare, ci pe respectarea efectivă a interdicțiilor și pe efectele acestora asupra mandatului, funcției sau demnității publice deținute.
Potrivit normelor tranzitorii prezentate de ANI, persoanelor pentru care, până la intrarea în vigoare a legii, a fost constatată definitiv starea de incompatibilitate, conflictul de interese sau averea nejustificată și pentru care termenul de trei ani al interdicției nu s-a împlinit „le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
În practică, persoanele aflate sub incidența acestor prevederi nu mai pot continua să exercite mandatul, funcția sau demnitatea publică vizată de interdicție, iar autoritățile și instituțiile competente trebuie să pună în aplicare prevederile legale.
Miza este una semnificativă în condițiile în care, până în prezent, sancțiunile pecuniare aplicate în cazurile de conflict de interese au avut, potrivit ANI, valori cuprinse între aproximativ 400 și 8.000 de lei. Noua legislație mută consecințele din zona unor sancțiuni financiare cu impact limitat direct asupra funcției sau mandatului ocupat.
ANI anunță că va urmări îndeaproape modul în care aceste prevederi sunt puse în aplicare. Agenția nu se va limita la informațiile comunicate de instituții sau de persoanele vizate și va intensifica verificările la fața locului atunci când există neconcordanțe între datele disponibile.
Inspectorii vor verifica dacă încetarea mandatului, funcției sau demnității publice s-a produs efectiv în termenul prevăzut de lege și dacă interdicția este respectată în realitate, nu doar dacă instituția responsabilă a comunicat formal adoptarea unor măsuri.
Noua lege aduce și sancțiuni considerabil mai mari. Nerespectarea perioadei de interdicție de până la trei ani constituie contravenție și poate fi sancționată cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei. De asemenea, persoanele care au obligația să constate încetarea unei funcții publice și nu o fac în condițiile prevăzute de lege riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.
Consecințele nu sunt doar financiare. Actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicție sunt lovite de nulitate absolută. Astfel, efectele nerespectării unei interdicții se pot extinde inclusiv asupra actelor încheiate de persoana care continuă să exercite funcția sau mandatul.
ANI consideră că noile prevederi reprezintă o schimbare de substanță a cadrului național de integritate. După aproape două decenii de funcționare a Agenției, interdicțiile primesc mecanisme prin care pot produce efecte concrete, astfel încât o constatare definitivă să nu rămână doar consemnată într-un raport de evaluare.
„Integritatea nu poate fi redusă la o sancțiune pecuniară cu impact limitat. O interdicție stabilită definitiv trebuie respectată și trebuie să producă efecte reale”, transmite Agenția Națională de Integritate.
Partajează acest conținut:
