Craterul Batagayka, supranumit “Poarta Iadului“, se extinde. Cercetătorii sunt în alertă maximă

Craterul Batagayka din regiunea arctică din Siberia a depășit un diametru de 1 kilometru și se extinde, îngrijorător, cu până la 14 metri pe an. Fenomenul “Poarta Iadului“  ia amploare pe fondul schimbărilor climatice, iar experții se tem că am putea asista la un adevărat dezastru.

Arctica se încălzește mai repede decât restul Pământului, iar acest lucru duce la dezghețarea rapidă a permafrostului, care este un strat gros de sol înghețat permanent – cel puțin, așa era odată.

Craterul Batagaika este situat în Siberia, la aproximativ 660 km nord-est de capitala regiunii Yakutsk, loc vecin cu satul Batagai, în districtul Verkhoyansk.

Craterul Batagayka nu este, de fapt, un crater. Este cea mai mare „prăbușire de dezgheț” din lume, adică o groapă care se formează atunci când dezghețul permafrostului face ca solul să se prăbușească, creând o alunecare de teren pe măsură ce pământul de la margini se prăbușește în groapă.

Craterul Batagayka și-a triplat dimensiunea între 1991 și 2018, conform US Geological Survey.

Într-un studiu publicat în revista Geomorphology, cercetătorii au folosit date din satelit și drone pentru a construi modele 3D ale craterului și pentru a calcula expansiunea acestuia în timp.

Ei au constatat că la Batagay a înghițit gheață topită și permafrost cât echivalentul a 14 piramide de la Giza.

Volumul craterului crește cu aproximativ un milion de metri cubi în fiecare an.

”Aceste valori sunt cu adevărat impresionante”, a declarat Alexander Kizyakov, autorul principal al studiului și om de știință la Universitatea de Stat Lomonosov din Moscova. „Rezultatele noastre demonstrează cât de repede are loc degradarea permafrostului”, a adăugat el.

Cercetătorii au calculat, de asemenea, că craterul Batagayka eliberează aproximativ 4.000 până la 5.000 de tone de carbon în fiecare an. Această cantitate este aproximativ la fel de mare ca emisiile anuale generate de consumul de energie al 1.700-2.100 de locuințe din SUA.

Roger Michaelides, geofizician la Universitatea Washington din St. Louis, a declarat că pe măsură ce permafrostul se dezgheață, toate plantele și animalele moarte care au fost înghețate în el timp de secole încep să se descompună, emițând dioxid de carbon și metan în atmosferă.

Aceste gaze fac ca temperaturile globale să crească și mai mult, declanșând dezghețarea și mai rapidă a permafrostului.

Acest cerc vicios ar putea avea efecte dezastruoase. Permafrostul acoperă 15% din terenurile din emisfera nordică. În total, acesta conține de două ori mai mult carbon decât atmosfera.

O problemă planetară

Un studiu derulat recent a estimat că dezghețul permafrostului ar putea emite la fel de multe gaze care încălzesc planeta ca o mare națiune industrială până în 2100, în cazul în care industriile și țările nu își controlează agresiv propriile emisii astăzi.

„Există potențialul unor schimbări foarte mari ale sistemului climatic care se produc pe scări de timp geologice foarte, foarte rapide”, a spus Michaelides.

În esență, dezghețul permafrostului ar putea agrava rapid criza climatică.

Sursa gadgetreport.ro