În contextul discuţiilor privind modificarea condiţiilor necesare pentru pensionare şi cele referitoare la drepturile salariale ale magistraţilor, Curtea de Apel Cluj se raliază eforturilor depuse de Consiliul Superior al Magistraturii în combaterea dezinformării din spaţiul public, prin următoarele comunicate de presă:
Poziţia Plenului CSM ca urmare a întrunirii adunărilor generale ale judecătorilor şi procurorilor, 01 iulie 2025: VEZI AICI
Scrisoare deschisă transmisă de CSM către Preşedintele României, 07 iulie 2025:VEZI AICI
Date statistice privind pensiile de serviciu şi veniturile nete, 10 iulie 2025: VEZI AICI
Informarea Comisiei Europene cu privire la situaţia actuală a sistemului judiciar din România, 11 iulie 2025:VEZI AICI
Vârsta de pensionare a judecătorilor pentru perioada 12 februarie – 26 mai 2025,14 iulie 2025: VEZI AICI
Analiză comparativă a salariilor judecătorilor în România cu salarizarea judecătorilor din alte state ale Uniunii Europene, 16 iulie 2025: VEZI AICI
Analiză comparativă cu privire la volumul cauzelor şi termenul mediu de soluţionare raportat la alte state din Uniunea Europeană, 17 iulie 2025: VEZI AICI
Percepția asupra independenței justiției din România, în linie cu media europeană: pozitiv 58% companii – față de protecția investițiilor, pozitiv 51% companii – în general, pozitiv 44% cetățeni: VEZI AICI
De asemenea, în ceea ce priveşte problema cuantumului indemnizațiilor şi a pensiilor de serviciu, Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene, ale cărei hotărâri sunt direct aplicabile şi obligatorii în Romania, a tranşat recent, prin Hotărârea din data de 5 iunie 2025, în cauza C 762/23, că: „Menținerea independenței judecătorilor impune astfel ca, în pofida aplicării unei măsuri de restricție bugetară în privința lor, nivelul remunerației judecătorilor să rămână adecvat în raport cu importanța funcțiilor pe care le exercită aceștia pentru a‑i proteja de intervenții sau presiuni exterioare care le pot periclita independența de judecată și le pot influența deciziile, în conformitate cu jurisprudența amintită la punctul 21 din prezenta hotărâre.”
Totodată, CJUE a subliniat că: „ Este necesar să se menționeze, în această privință, punctul 54 din Recomandarea Comitetului de Miniștri din anul 2010, potrivit căruia „[t]rebuie să existe garanții pentru […] plata unei pensii pentru limită de vârstă care ar trebui să fie [raportată] în mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecătorilor în exercițiu”. De asemenea, din articolul 6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor, menționată la punctul 16 din prezenta hotărâre, reiese că acest statut trebuie să garanteze judecătorului sau judecătoarei „care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcției, după ce a exercitat‑o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională”.
Totodată, Curtea de Apel Cluj face următoarele precizări legate de volumul de activitate, situaţia resurselor umane şi materiale, precum şi condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea personalul din cadrul instanţelor din circumscripţia sa:
În aria de competenţă a Curţii de Apel Cluj sunt arondate 4 tribunale judeţene, 1 tribunal specializat şi 16 judecătorii, astfel: Tribunalul Cluj, în circumscripţia căruia funcţionează 5 judecătorii: Judecătoria Cluj-Napoca; Judecătoria Turda; Judecătoria Dej; Judecătoria Gherla; Judecătoria Huedin; Tribunalul Specializat Cluj, Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în circumscripţia căruia funcţionează 3 judecătorii: Judecătoria Bistriţa; Judecătoria Năsăud; Judecătoria Beclean; Tribunalul Maramureş, în circumscripţia căruia funcţionează 5 judecătorii: Judecătoria Baia-Mare; Judecătoria Dragomireşti; Judecătoria Sighetu Marmaţiei; Judecătoria Târgu Lăpuş; Judecătoria Vişeu de Sus şi Tribunalul Sălaj, în circumscripţia căruia funcţionează 3 judecătorii: Judecătoria Zalău; Judecătoria Şimleu Silvaniei; Judecătoria Jibou.
Curtea de Apel Cluj şi instanţele arondate au în schema de personal 355 posturi de judecător, iar dintre acestea, în anul 2024 au fost efectiv ocupate doar 287 de posturi, reprezentând un procent de 80,87%; cu toate acestea, un judecător beneficiază exclusiv de indemnizaţia aferentă funcției ocupate, indiferent de câte alte persoane substituie în caz de absență.
Volumul total de activitate pentru anul 2024, la nivelul Curţii de Apel Cluj în ansamblul ei (22 de instanţe: curte, tribunale, judecătorii) a fost de 272.139 de dosare, în continuă creştere comparativ cu anii precedenţi (spre exemplu: creştere cu 38.043 dosare, comparativ cu anul 2023, când numărul acestora a fost de 234.096 şi cu 58.042 dosare, comparativ cu anul 2022, când numărul dosarelor s-a ridicat la 214.097).
Datele statistice prezentate reflectă deci o creştere constantă a volumului de muncă, raportat la schemele de personal subdimensionate/incomplet ocupate, iar această realitate îi priveşte atât pe judecători, cât şi pe celelalte categorii profesionale (grefieri, specialişti IT, funcţionari publici şi personal conex şi contractual) care îşi desfăşoară activitatea în instanţe, în aceleaşi condiţii.
Existenţa unor posturi vacante de judecător pe durată îndelungată este de natură să afecteze în mod semnificativ eficienţa, eficacitatea şi calitatea activităţii de judecată, pe fondul depăşirii limitelor rezonabile ale volumului de activitate, în contextul creşterii inevitabile a stocului de dosare de la an la an la instanţele cele mai afectate de deficitul de personal.
În acest context, precizăm că, la data de 1 iulie 2025 îndeplinesc condiţiile de pensionare 24 de judecători, din care 17 sunt judecători la curtea de apel, reprezentând un procent de peste 27% din judecătorii din această instanţă (raportat la schema de 63 de posturi de judecători, din care, la acest moment sunt ocupate 62 de posturi – în fapt, 3 prin delegare de la tribunal); 5 judecători funcţionează la tribunale, iar 2 judecători la judecătorii.
Dintre cei 24 de judecători susmenționați: 2 judecători de la curtea de apel (cu vechime de 27 ani şi 4 luni şi, respectiv, de 33 ani şi 10 luni), 3 judecători de la tribunal (cu vechimi cuprinse între 25 ani şi 8 luni şi 30 ani şi 9 luni) şi 1 judecător de la judecătorie (cu vechime de 27 de ani) aşteaptă să le fie semnate decretele de pensionare, prin urmare, ceilalţi 18 judecători (cu vechimi cuprinse între 25 ani şi 8 luni şi 33 de ani şi 10 luni) se află încă în activitate şi depun eforturi individuale suplimentare pentru a ţine sub control volumul de activitate, în scopul de a asigura cetăţenilor acces la o justiţie eficientă, cu respectarea calităţii actului de justiţie şi a termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor.
Cu toate acestea, criza prelungită de resurse umane, dublată de creşterea numărului de cauze nou intrate nu pot fi compensate în mod real, iar pe fondul discuţiilor perpetuate în spaţiul public cu referire la preconizatele modificări legislative care ar aduce atingere statutului judecătorului în substanţa sa, se pune întrebarea dacă toţi judecătorii care îndeplinesc condiţiile de pensionare ar solicita eliberarea din funcţie în perioada imediat următoare, cât de grav afectată ar fi activitatea instanţelor şi calitatea actului de justiţie, precum şi, în mod evident, prelungirea duratei de soluţionare a cauzelor.
Condiţiile de muncă în multe dintre instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Cluj sunt necorespunzătoare şi necesită îmbunătăţiri care nu pot fi efectuate fără o finanţare corespunzătoare din partea puterii executive. Amintim instanţe precum Judecătoria Turda, Judecătoria Beclean, Judecătoria Șimleu Silvaniei, dar şi situaţia instanţelor din municipiul Cluj-Napoca, care funcţionează în clădirea Palatului de Justiţie şi care au suportat şi suportă serioase constrângeri de spaţiu, necesar asigurării fluxurilor de circulaţie, dotărilor şi amenajărilor. În situaţia specială creată de derularea lucrărilor ample de reparaţii capitale şi modernizare a Palatului de Justiţie din Cluj-Napoca, condițiile sunt aceleași nu numai pentru profesioniştii dreptului, ci şi pentru beneficiarii actului de justiţie, dat fiind că toate instanţele din Palatul de Justiție Cluj lucrează sub exploatare.
Acestea sunt doar câteva exemple din situaţiile cu care se confruntă instanțele, însă resursele materiale insuficiente şi lipsa condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii sunt vulnerabilităţi cu care se confruntă toate instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Cluj.
Cele prezentate mai sus au drept scop o informare corectă a opiniei publice în raport de informațiile apărute în mass media din ultima perioadă și, în acest context, asigurăm pe această cale opinia publică de transparenţa, buna-credinţă şi deschiderea Curţii de Apel Cluj, în cadrul unui dialog bazat pe onestitate, date obiective şi cadru normativ european şi constituţional
Sursa: Curtea de Apel Cluj
Partajează acest conținut:
