Când vorbim despre diplomație, ne gândim în primul rând la guverne și ambasadori. Există însă și o scenă mai puțin vizibilă: grupurile parlamentare de prietenie. Ele se formează la începutul fiecărei legislaturi, reunesc parlamentari care aleg voluntar să construiască punți de dialog cu alte state și nu au putere de decizie sau buget propriu. Rolul lor este mai ales de a menține deschisă comunicarea prin întâlniri, vizite și contacte directe.
Un exemplu actual este cel al senatorului PNL Cristian Niculescu Țâgârlaș din Maramureș, președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Kazahstan. Acesta desfășoară în prezent o misiune parlamentară în statele Coridorului de Mijloc, rută strategică ce leagă Asia Centrală de Europa, prin Caucaz și Turcia, într-un moment în care reconfigurările geopolitice sporesc relevanța acestor conexiuni.
După declanșarea războiului din Ucraina, rutele tradiționale de transport prin Rusia au fost limitate, iar Coridorul de Mijloc a câștigat importanță ca alternativă mai sigură și mai scurtă pentru legătura dintre Asia Centrală, China și Europa. Kazahstanul și Azerbaidjanul devin actori-cheie ai lanțului logistic, iar Turcia se conturează ca nod de legătură către Europa. România, prin portul Constanța și infrastructura feroviară, are șansa să-și consolideze rolul de poartă estică a Uniunii Europene. În 2022, portul Constanța a atins un record de peste 75 de milioane de tone de marfă tranzitată, iar o parte tot mai mare din flux provine din Asia Centrală. În acest context, contactele parlamentare și regionale pot facilita investiții logistice, parteneriate comerciale și o mai bună vizibilitate a României pe această rută.
La Astana, senatorul s-a întâlnit cu deputații Samat Nurtaza și Maksim Rojin, membri ai Comisiei pentru politică externă, apărare și securitate a Parlamentului kazah. Potrivit acestora, România este văzută ca un partener principal al Kazahstanului în Europa de Est, apreciat pentru stabilitate și apartenența la Uniunea Europeană.
Discuțiile s-au concentrat pe cooperarea economică și culturală, partea română propunând o valorificare mai bună a exporturilor din industria de mobilă. Pentru Maramureș, acest aspect are o relevanță directă, județul fiind unul dintre centrele tradiționale ale industriei de mobilier. În 2023, exporturile românești de mobilă au depășit 2,5 miliarde de euro, dar piețele din Asia Centrală rămân aproape neexplorate. Kazahii, la rândul lor, au semnalat interes pentru cooperare în domeniul energiei și al educației. În prezent, peste 600 de studenți kazahi urmează cursuri în universități europene, iar România ar putea deveni o destinație atractivă prin programe de burse și parteneriate academice.
Misiunea are și o dimensiune juridică. Împreună cu Florin Andreicuț, decan al Baroului Maramureș, senatorul s-a întâlnit cu reprezentanții Colegiului Republican al Avocaților din Kazahstan și ai Colegiului Avocaților din Astana. Tema centrală a fost Convenția Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat. Deși Kazahstanul nu este membru al Consiliului Europei, interlocutorii și-au exprimat disponibilitatea de a analiza aderarea după intrarea în vigoare a documentului. S-a convenit și asupra unor viitoare contacte între barourile din cele două țări. Aceste schimburi pun în valoare nu doar expertiza juridică a României, ci și capacitatea Maramureșului de a exporta modele de bună practică profesională.
Acțiuni similare au existat și în trecut. În 2022, imediat după declanșarea războiului din Ucraina, senatorul Niculescu Țâgârlaș și Florin Andreicuț au sprijinit organizarea de coridoare umanitare prin punctele de frontieră din Maramureș și au purtat discuții cu oficiali din Transcarpatia pentru a menține legătura transfrontalieră. Exemplele arată cum inițiativele locale se pot transforma în punți regionale, utile și la nivel strategic pentru România.
În același timp, România nu este singurul stat care își caută locul în Coridorul de Mijloc. Ungaria și Polonia au inițiat proiecte comune de infrastructură cu statele din Asia Centrală, iar Bulgaria dezvoltă parteneriate portuare la Marea Neagră. În această competiție, diplomația parlamentară poate fi un instrument suplimentar pentru a menține România vizibilă și conectată la aceste rețele.
Itinerariul delegației române va continua în Azerbaidjan, Georgia și Turcia, ceea ce indică interesul pentru consolidarea prezenței României într-o regiune unde rutele comerciale și influențele politice sunt în transformare. Pentru România, miza este integrarea mai strânsă în fluxurile comerciale eurasiatice, iar pentru Maramureș, oportunitatea de a-și conecta economia tradițională, de la industria mobilei la turism, la o rețea mai amplă de parteneriate.
Diplomația parlamentară rămâne discretă și lipsită de putere legislativă directă, dar atunci când este dublată de inițiativă și consecvență, poate genera rezultate concrete. Într-o lume în care geopolitica se mută tot mai mult pe culoarele comerciale, chiar și un județ precum Maramureșul poate deveni parte a marilor rute ale Eurasiei.
Partajează acest conținut:
