Farmacii, transport, TVA la cafea: trei „reforme” fiscale de colectare haotică. Ce spun avocatul Bogdan Blaj și Tanczos Barna, ministrul Finanțelor

Asistăm la o manifestare remarcabilă a creativității administrative în materie de interpretare legislativă. Sub presiunea unui deficit bugetar cronic autoritățile fiscale au adoptat o strategie agresivă de colectare a veniturilor. Principiile fundamentale ale statului de drept devin simple obstacole ce trebuie ocolite, spune într-o discuție cu HotNews.ro avocatul clujean Bogdan Blaj, Blaj Law.

„Ne-am uitat la sectoarele farma, transport și HoReCa – domenii în care am fost implicați direct. Când aceeași metodă este folosită de Stat trei ani la rând, în 2022, 2023 și 2024, nu cred că mai putem vorbi despre o simplă coincidență. Se aplică același tipar: creezi o legislație neclară, apoi trimiți controale, interpretezi legea în favoarea ta și încasezi rapid bani la buget. Ulterior, ești dat în judecată și trebuie să restitui sumele colectate, dar până la o decizie definitivă, ai beneficiat deja de acești bani”, explică Bogdan Blaj într-o discuție cu HotNews.ro.

În 2022, această strategie a afectat farmaciile, după ce Curtea de Conturi a decis că anumite decontări, realizate dintotdeauna în același mod, erau nelegale. „Curtea de Conturi a stabilit că unele decontări nu respectau legea și a obligat casele județene de sănătate să demareze controale la peste o mie de farmacii. Acest lucru era, în realitate, imposibil de realizat, deoarece nu exista personal suficient nici măcar pentru 10% dintre verificări. În consecință, s-a creat o metodologie de control care, din punctul nostru de vedere, era nelegală. Am contestat-o în instanță, însă procesul nu a mai avut loc, deoarece, între timp, a fost promulgată legea amnistiei”, explică Blaj.

„Dacă se mergea pe varianta auto-controalelor și auto-amendării, toate farmaciile mici ar fi dat faliment, fără excepție”

Potrivit metodologiei stabilite de casele de sănătate, fiecare farmacie trebuia să se autocontroleze, să-și auto-stabilească sumele pe care trebuie să le plătească și să-și asume responsabilitatea pentru exactitatea datelor. „Partea proastă era volumul uriaș de documente pe care să le verifici. Nici farmaciile nu aveau personal suficient – sunt farmacii mici în zona rurală care au câte un singur farmacist. Adică nu se punea problema, logistic vorbind, să poată să își facă auto-controlul”, spune avocatul clujean Bogdan Blaj.

Echipa sa a atacat metodologia în instanță și, în paralel, a considerat că singura soluție viabilă era redactarea unui proiect de lege – cel al amnistiei. „Dacă se mergea pe varianta auto-controalelor și auto-amendării, toate farmaciile mici ar fi dat faliment, fără excepție. Și probabil și unele de dimensiuni medii, ceea ce ar fi fost un dezastru pentru pacienți”, spune Blaj.

Lanțurile mari de farmacii au reușit să plătească, însă farmaciile mici și multe dintre cele medii nu și-au permis acest lucru, deoarece sumele se întindeau pe cinci ani în urmă.

„Eu am asistat personal la mai multe întâlniri ale caselor de sănătate din țară, alături de colegiile de farmaciști. Pot să vă spun că era o panică uriașă în rândul farmaciștilor. Ceva ce nu vă puteți imagina!”, adaugă avocatul.

În cele din urmă, legea amnistiei, redactată de echipa Blaj Law, a fost adoptată, permițând farmaciilor să supraviețuiască și să evite un colaps iminent.

TVA la băuturile pe bază de cafea și ceai 9 sau 19%?

Cazul cotei de TVA aplicabile băuturilor pe bază de cafea și ceai este cel mai recent și, probabil, cel mai relevant exemplu al modului în care autoritățile fiscale reinterpretează legislația în detrimentul contribuabililor, arată analiza realizată de firma clujeană Blaj Law.

Începând cu 2023, industria HORECA s-a confruntat cu o criză majoră, declanșată de interpretarea impusă de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) asupra Codului fiscal și reglementărilor europene conexe. Concret, ANAF a decis că băuturile preparate pe bază de cafea și ceai trebuie să fie taxate cu o cotă de TVA de 19%, în loc de 9%, cum fusese practicat până în iunie 2023. Această schimbare a generat un impact economic semnificativ asupra operatorilor din domeniu.

Mai mult, companiile din industrie dețineau chiar și o adresă oficială emisă de ANAF Sibiu, care confirma clar aplicarea unei cote de 9%. Cu toate acestea, inspectorii fiscali au continuat să solicite plata TVA majorată.

„Unii inspectori ANAF trimiși în control recunoșteau că situația este absurdă, dar, cu toate acestea, le recomandau clienților noștri să plătească. Alții sugerau că, dacă nu achită sumele cerute, vor urma noi controale. Din păcate, foarte mulți operatori economici au fost prinși în această capcană. Știm acest lucru pentru că, după ce am obținut câștig de cauză în instanță, am fost contactați de zeci de antreprenori care ne întrebau dacă mai pot recupera banii plătiți. Din nefericire, achitaseră voluntar, iar pentru mulți era deja prea târziu”, explică avocatul Bogdan Blaj.

Cei care nu au acceptat să plătească „voluntar” au primit decizii de impunere, fiind obligați să achite sumele respective. Unii operatori economici au contestat aceste decizii, iar alții nu. „Principiul din spatele acestei strategii este simplu: statul are de câștigat semnificativ procedând astfel, bazându-se pe teoria numerelor mari. Practic, își asumă că unii contribuabili vor contesta în instanță și vor câștiga, însă până atunci a colectat deja sume considerabile. În final, își permite să restituie banii doar celor puțini care reușesc să obțină o decizie favorabilă în justiție, în timp ce restul rămân cu pierderile”, explică autorul analizei.

Echipa Blaj Law a obținut mai multe hotărâri favorabile în instanțele din țară, anulând astfel decizii de impunere considerate nelegale. „Cea mai recentă este de săptămâna trecută și s-a anulat o decizie de impunere de peste jumătate de milion de lei. Motivarea instanțelor se bazează pe neclaritatea legii”, precizează Bogdan Blaj.

RO e-Transport nu doar că nu și-a atins obiectivul, dar a generat și multiple efecte negative asupra întregului mediu economic

Aplicarea sistemului RO e-Transport și a Codului UIT, în loc să simplifice conformarea fiscală și să combată evaziunea, a creat un climat generalizat de neîncredere și a destabilizat sectoare economice esențiale.

Într-o încercare tardivă de ameliorare a consecințelor aproape catastrofale ale sancțiunilor disproporționate impuse prin O.G. nr. 41/2022, în anul 2024 legiuitorul a recunoscut necesitatea temperării regimului sancționator drastic instituit anterior, operând în acest sens o modificare în O.G. nr. 41/2022 astfel încât sancțiunea complementară a confiscării nu se mai aplică în cazul verificărilor ulterioare transportului, dacă operațiunile respective se regăsesc înregistrate în documentele contabile .

„Vă dau un exemplu relevant: un client de-al nostru a efectuat mai multe transporturi. După un timp, a venit controlul și a întrebat: «Care a fost valoarea totală a transporturilor?» S-au făcut calculele și s-a ajuns la aproape 7 milioane de lei. Nu conta că profitul său real era infim, trebuia să achite întreaga sumă. Era evident că măsura era complet disproporționată. „În momentul în care ție, ca firmă de transport, ți se impun astfel de sume care nu reflectă realitatea economică, practic e stop joc pentru tine!”, explică în discuția cu HotNews.ro Bogdan Blaj.

În instanță, toate plângerile contravenționale vor fi admise, iar sumele impuse vor fi anulate. Însă, mulți dintre cei sancționați au preferat să plătească fără a contesta, iar pentru aceștia recuperarea banilor nu mai este posibilă.

Doar anul acesta, în ultima lună și jumătate, instanțele au soluționat favorabil plângeri contravenționale privind RO e-Transport în valoare de peste 2 milioane de lei, ceea ce confirmă amploarea abuzurilor generate de acest sistem.

Sunt și situații când statul pierde procese, fără doar și poate. Dar anul trecut ANAF a adus suplimentar la buget peste 70 de miliarde de lei- Tanczos Barna, ministrul Finanțelor

Întrebat despre cum rezolvă situațiile în care inspectorii interpretează legea în favoarea lor și dau amenzi, după care pierd în instanță în fața firmelor care dau în judecată statul, Tanczos Barna a admis într-o discuție cu HotNews.ro pe această temă că sunt situații în care angajații ANAF interpretează excesiv legea.

„Sunt și situații când statul pierde procese, fără doar și poate. Dar anul trecut, de exemplu, ANAF a adus suplimentar la buget peste 70 de miliarde de lei. Sunt bani aduși, nepierduți în procese, virați de contribuitori, de cei care plătesc taxe și impozite. Deci, lucrurile nu pot fi generalizate”.

„Sunt situații când interpretează poate excesiv unii dintre angajații ANAF legea și în favoarea statului. Cred că este și normal să existe această tendință, că acesta este rolul lor, dacă este o ambiguitate, ei au tendința, și este și normal, să interpreteze legea în favoarea statului”. 

„Există creștere anul trecut și pe TVA, există creștere de pe impozitul pe venit de vreo 25%, de 15% la TVA, și această tendință de creștere trebuie să se păstreze, ca și anul acesta să putem realiza veniturile”. 

Sursa hotnews.ro