Guvernul României pregătește o amplă reformă administrativă care va provoca un adevărat cutremur în sistemul public. Coaliția de guvernare discută măsuri radicale care includ reducerea posturilor în administrația locală și centrală, comasarea instituțiilor publice și retrogradarea unor orașe la statutul de comună.
Potrivit surselor politice, în administrația locală urmează o reducere de 10% a posturilor ocupate, ceea ce înseamnă peste 13.000 de funcționari publici care ar putea fi concediați. Concedierile vor fi realizate prin concursuri interne pe posturi, fiecare primărie fiind obligată să își reorganizeze structura.
Declarația a fost confirmată și de Kelemen Hunor, lider al UDMR, care a precizat pentru Digi24 că „vorbim de o reducere de 10% a posturilor ocupate în administrația locală, adică aproximativ 13.000 de locuri de muncă. ”.
În administrația centrală, coaliția a decis o tăiere de 10% a cheltuielilor salariale, aplicată diferențiat între ministere și agenții guvernamentale. Guvernul pregătește comasări de instituții, iar unele structuri vor fi desființate complet, pentru a elimina suprapunerile și a reduce birocrația.
O componentă explozivă a reformei este reorganizarea administrativ-teritorială. Pe baza datelor din ultimul recensământ, Guvernul analizează posibilitatea de a modifica rangul localităților. Astfel, unele municipii ar putea fi retrogradate la rang de oraș, iar unele orașe ar putea fi transformate în comune, din cauza scăderii populației sub pragurile legale. În schimb, comunele dezvoltate care îndeplinesc criteriile de urbanizare ar putea deveni orașe.
Această schimbare va avea un impact direct asupra bugetelor locale, întrucât statutul administrativ determină nivelul finanțării primite de la Guvern. Multe municipii depopulate își pierd eligibilitatea pentru rangul actual, dar încearcă să își păstreze statutul pentru a beneficia în continuare de fonduri mai mari.
Liderii coaliției recunosc că măsurile sunt dure, dar spun că reforma administrației publice este inevitabilă. „Vor fi măsuri dureroase, dar necesare. Nu putem continua cu un aparat administrativ supradimensionat și localități depopulate care primesc bani ca municipii”, a declarat un lider al coaliției pentru surse apropiate negocierilor.
Deciziile finale vor fi luate marți, într-o ședință a coaliției de guvernare. Ministerul Finanțelor finalizează în aceste zile calculele privind impactul bugetar și social al reformei. Guvernul intenționează ca pachetul legislativ să fie adoptat până la finalul toamnei, astfel încât măsurile să intre în vigoare la începutul anului viitor.
România are în prezent peste 3.200 de unități administrativ-teritoriale, dintre care peste 300 de orașe și municipii. Multe dintre acestea nu mai îndeplinesc criteriile minime de populație, infrastructură și dezvoltare economică, dar păstrează rangul administrativ pentru a beneficia de finanțări suplimentare. Noua reformă administrativă ar putea schimba harta României, ducând la cea mai amplă reducere de personal bugetar din ultimele decenii.
Partajează acest conținut:
