Ordonanța de urgență pregătită de Guvernul condus de Ilie Bolojan urmează să fie adoptată în forma finală în cursul zilei de astăzi, urmând a fi prezentată oficial de Executiv cel târziu mâine. Măsurile prevăzute, structurate în mai multe etape, 1 august 2025 și 1 ianuarie 2026, constituie cel mai dur pachet fiscal-bugetar din ultimii ani.
Obiectivul declarat: reducerea deficitului, relansarea reformei administrației publice și restabilirea încrederii Comisiei Europene și a agențiilor de rating.
Începând cu 1 august, intră în vigoare un val de majorări fiscale. TVA-ul general urcă de la 19% la 21%, iar cotele reduse cresc la 11%. Cresc accizele pentru produse energetice, alcool, tutun și zahăr. Se introduce CASS pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei lunar (doar pentru suma ce depășește pragul), iar sectorul bancar și industria jocurilor de noroc vor fi suprataxate. Rovinieta anuală pentru autoturisme se scumpește semnificativ, de la 28 la 50 de euro. Impactul bugetar estimat pentru 2025: peste 23 de miliarde de lei, adică 1,23% din PIB.
Etapa a doua, programată pentru 1 ianuarie 2026, aduce modificări cu impact structural în sistemul fiscal. Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%, iar impozitarea proprietăților se va face în funcție de valoarea de piață. Tot din 2026 vor fi aplicate reforme privind fiscalitatea verde și se va implementa sistemul TollRo, care va înlocui rovinieta pentru transportatori. Măsurile de la 1 ianuarie au un impact de peste 31 de miliarde de lei (1,56% din PIB), conform calculelor Ministerului Finanțelor.
Pe partea de cheltuieli, statul operează tăieri ferme: plafonarea sporului pentru condiții periculoase la 300 lei, reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35%, limitarea stimulentelor la maximum 30% din salariul de bază. Bursele se reduc la nivelul din 2022, normele didactice cresc, iar numărul de elevi pe clasă va fi majorat. CNAS va introduce contribuții pentru coasigurați și o grilă regresivă pentru concedii medicale.
O decizie punctuală în direcția eficientizării este reducerea numărului membrilor din Consiliul de Administrație al Exim Bank, cu efect direct asupra indemnizațiilor. Deși salutată, măsura rămâne izolată într-un peisaj instituțional cât se poate de fragmentat și rezistent la schimbare. Fără extinderea acestor acțiuni și fără un cadru clar de selecție și remunerare a conducerii în companiile de stat, astfel de gesturi pot deveni pur simbolice.
Din zona sistemului judiciar vine un semnal ambivalent: în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție a limitat sporul pentru condiții vătămătoare la 300 de lei brut, aceeași instituție a majorat sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică la până la 25% din indemnizația lunară, iar pe cel de confidențialitate la până la 5%. Fragmentarea aplicării principiilor bugetare rămâne o problemă sistemică, care reduce eficiența oricărei reforme.
Contextul economic este tensionat nu doar din cauza presiunii fiscale, ci și pe fondul evoluțiilor din piața valutară. Leul s-a depreciat ușor în raport cu euro în ultimele săptămâni, atingând pragul psihologic de 5,05 lei/euro. O eventuală escaladare a tensiunilor sociale sau pierderea încrederii investitorilor ar putea accentua presiunea pe curs, cu efecte în lanț asupra prețurilor și a dobânzilor.
Pe fundalul acestor reforme, sindicatele din educație, sănătate și administrație au anunțat un calendar de proteste și greve. Nemulțumirea este alimentată de lipsa de consultare și de caracterul abrupt al măsurilor, resimțite mai degrabă ca o sancțiune decât ca parte a unui plan coerent. Guvernul riscă astfel să piardă sprijinul tocmai al categoriilor sociale de care are nevoie pentru implementarea reformei.
Ilie Bolojan propune, fără înconjur, o direcție de consolidare fiscală. Este un mesaj curajos, dar care cere coerență, echilibru social și asumare. Fără aceste elemente, riscăm ca măsurile să fie percepute ca un nou val de austeritate, nu ca parte a unui proiect economic de redresare.
Ordonanța trenuleț poate marca un punct de cotitură. Dar pentru a fi reformă și nu doar restricție, are nevoie de continuitate, justiție fiscală și un parteneriat real cu societatea.
Partajează acest conținut:
Related Posts
