România continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea populației ocupate în agricultură, arată cele mai recente date Eurostat. Chiar dacă sectorul a pierdut masiv forță de muncă în ultimul deceniu, agricultura rămâne un pilon central al ocupării în România, la niveluri fără echivalent în restul UE.
În 2013, aproape 30% dintre românii angajați lucrau în agricultură. Zece ani mai târziu, în 2023, ponderea a coborât la puțin peste 20%, cea mai abruptă scădere înregistrată în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, România rămâne detașat lider, la mare distanță de următoarele state din clasament.
Diferențele față de restul Europei sunt evidente. Bulgaria urmează la mare distanță, cu aproximativ 14% din populația ocupată în agricultură, Grecia coboară spre 10%, iar Polonia se situează în jurul 8%. În Ungaria, agricultura absoarbe doar 4% din forța de muncă.
La nivelul Uniunii Europene, agricultura își pierde constant din importanță. În 2023, aproximativ 8,4 milioane de persoane lucrau în sector, ceea ce reprezintă doar 3,9% din totalul angajaților europeni, în scădere de la 5,2% în 2013. Media europeană este astfel de cinci ori mai mică decât nivelul înregistrat în România.
Contrastul este și mai puternic în raport cu economiile dezvoltate din Vest. În Germania, Franța sau Spania, agricultura concentrează între 1% și 4% din totalul angajaților, pe fondul fermelor mari, puternic mecanizate, și al reducerii continue a numărului de exploatații agricole, în special a fermelor mici.
Chiar dacă exodul forței de muncă din agricultură este accelerat, România rămâne o anomalie structurală în peisajul european. Agricultura continuă să joace un rol social și economic major, la un nivel tot mai rar întâlnit în Uniunea Europeană.
Partajează acest conținut:
