Numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător la Curtea Constituțională a României a declanșat un val de critici și o contestație oficială, pe fondul acuzațiilor că acesta nu îndeplinește cerințele legale prevăzute de Constituție. Grupul parlamentar SOS România a sesizat Senatul și CCR, susținând că Busuioc nu întrunește două dintre cele trei condiții obligatorii: pregătirea juridică superioară adecvată și minimum 18 ani de activitate în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior.
Pentru a-și justifica eligibilitatea, Busuioc a prezentat mai multe adeverințe privind experiența profesională. Cu toate acestea, documentele respective nu sunt publice, iar conținutul lor nu a fost explicat în mod clar. De asemenea, nu există dovezi că ar fi practicat efectiv o profesie juridică, nici ca avocat, nici ca magistrat, nici ca jurist în domeniul clasic. Mai grav, el a refuzat să ofere explicații în fața presei, evitând orice expunere publică.
În sprijinul acuzațiilor, Ioan Chelaru, președintele Uniunii Naționale a Juriștilor din România, a declarat pentru Europa Liberă că Mihai Busuioc nu este membru al organizației, fapt care ridică noi semne de întrebare cu privire la apartenența și recunoașterea sa în rândul profesioniștilor din domeniu.
Cu toate acestea, Senatul l-a validat cu 79 de voturi, într-o procedură criticată pentru obediență politică și ignorarea standardelor legale. Busuioc a fost audiat de Comisia juridică a Senatului alături de alți trei candidați, ale căror profiluri profesionale au pus în evidență contrastul evident.
Adina Petrescu, propusă de AUR, este avocat, însă fără activitate vizibilă sau realizări notabile în domeniul dreptului constituțional. Discursul ei s-a concentrat pe teme suveraniste, dar fără o bază profesională solidă sau o experiență doctrinară relevantă.
Rodica Cușnir, susținută de SOS România, este senator și cadru universitar. Deși activă în mediul academic, nu există dovezi privind o practică juridică efectivă sau o specializare în drept constituțional. Candidatura sa pare să fi avut o motivație mai degrabă politică decât profesională.
Cristian Augustin Niculescu-Țâgârlaș, candidat independent (senator PNL), este singurul cu o carieră juridică completă. Avocat definitiv din 2002, membru al Baroului Maramureș, fost președinte al Comisiei juridice din Senat, cu experiență solidă în arbitraj comercial și legislație, el s-a evidențiat drept candidatul cel mai calificat din punct de vedere profesional.
În acest context, alegerea lui Mihai Busuioc a fost interpretată de numeroși observatori drept o decizie dictată politic, nu una bazată pe merit sau competență juridică. Fără o carieră profesională demonstrabilă în domeniul dreptului și fără legitimitate din partea corpului profesional, Busuioc se confruntă cu acuzații serioase privind încălcarea criteriilor constituționale de numire.
Contestația depusă se află acum pe masa judecătorilor Curții Constituționale, care trebuie să decidă dacă în acest caz legea fundamentală a fost respectată sau încălcată chiar în cadrul instituției care are datoria de a o apăra. Curtea a stabilit data de 1 iulie pentru dezbaterea contestației, o decizie care ar putea influența nu doar validitatea mandatului lui Mihai Busuioc, ci și încrederea publicului în echitatea și legalitatea procesului de numire în funcții de vârf ale statului.
VEZI articolul initial AICI
Partajează acest conținut:
Related Posts
