Sesizarea presedintelui Iohannis pe legile justitiei la CCR, INADMISIBILĂ. CCR cand face controlul de constitutionalitate integreaza si recomandarile Comisiei de la Veneția

ATACUL la adresa Parlamentului, pe declarații FALSE

Informatia prezentata de mass-media este la nivel de speculatii. Cei care trebuie sa se pronunte sunt specialistii in drept, cei care pot spune daca presedintele a actionat in conformitate cu prevederile legale sau daca sunt lucruri pe care nu le-a avut in vedere. In ceea ce priveste cele trei legi ale justitiei, doua dintre ele au trecut de doua ori de controlul de constitutionalitate, iar a treia s-a intors in Parlament. Asadar, nu stim cum presedintele poate sesiza Curtea cu privire la o lege care nu a ajuns inca la el. Insa, sunt specialistii in drept care trebuie sa se pronunte si sa spuna daca sesizarile presedintelui sunt sau nu admisibile.

Respectam dreptul Presedintelui de a sesiza Curtea Constitutionala. Acest demers reprezinta o chestiune mai degraba politica decat una de natura juridica. Legile Justitiei au trecut deja de controlul de constitutionalitate al Curtii Constitutionale, iar Presedintele stie foarte bine acest lucru. Legile Justitiei sunt esentiale pentru a stopa abuzurile si incalcarile drepturilor si libertatilor cetatenilor. De aceea, este important ca intrarea in vigoare a acestor legi sa nu mai fie amanata.

CCR nu trebuie să sa aștepte analiza Comisiei de la Venetia, pentru a-si face propria analiza

 În ceea ce priveste sesizarea Comisiei de la Venetia, trebuie spus ca analiza pe care Comisia o face este una consultativa si nu ingradeste cu nimic dreptul Parlamentului de a legifera. Comisia de la Venetia nu face legi in Romania si in nici un alt stat membru al Uniunii Europene.. Referitor la Comisia de la Venetia, CCR cand face controlul de constitutionalitate integreaza si recomandarile Comisiei. Sesizarea suplimentara a Comisiei pare mai degraba un demers care sa incetineasca sau sa amane punerea in aplicare a legilor. Trebuie spus, ca nu exista nici o prevedere legala care sa impuna CCR sa astepte analiza Comisiei de la Venetia, pentru a-si face propria analiza.

Vedem ca se declanseaza un conflict interinstitutional intre presedinte si parlament, lucru pe care am fi vrut sa il evitam.

Este regretabil ca Presedintele isi fundamenteaza atacul la adresa Parlamentului pe baza unor afirmatii false:

• Parlamentul ar fi adoptat legile intr-o saptamana. Fals! Dezbaterea parlamentara pe legile Justitiei a durat mai multe luni. De asemenea, au avut loc discutii amanuntite cu reprezentantii organizatiilor de magistrati, cu reprezentantii barourilor si ai organizatiilor non-guvernamentale.
• Prin aceste legi, are loc o rescriere din mers a Constitutiei. Fals! Legile nu pot sa modifice prevederile constitutionale. Acestea pot fi modificate de Parlament prin revizuirea Constitutiei.
• Asociatiile magistratilor contesta aceste legi. Fals! Parlamentul a avut un dialog constructiv cu asociatiile reprezentative ale magistratilor, luand in considerare observatiile exprimate de acestea pe marginea legilor Justitiei. Daca presedintele e cu adevarat preocupat si vrea o justitie independenta, atunci ar fi trebuit sa denunte din primul moment protocoalele dintre SRI si institutii din justitie, lucru care nu s-a intamplat, desi are la indemana acest instrument, fiind presedintele CSAT.

 Cornelia Negruț, președinte ALDE Maramureș