Un inspector superior din cadrul Direcția Generală Antifraudă Fiscală a ajuns în centrul unui amplu dosar de corupție instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, după ce procurorii au descoperit un presupus mecanism prin care controalele ANAF ar fi fost „rezolvate” contra unor sume uriașe de bani.
DNA a anunțat vineri trimiterea în instanță, prin acorduri de recunoaștere a vinovăției, a inspectorului antifraudă Dimitriu Andrei-Petru și a unei administratoare de firme, identificată prin inițialele N.M.V., într-un dosar care vizează trafic de influență, cumpărare de influență și evaziune fiscală.
Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie – mai 2025, inspectorul ANAF ar fi pretins și primit „suma totală de 52.800 lei și 3.000 de euro” de la mai mulți administratori de firme pentru a interveni pe lângă colegi din cadrul ANAF și pentru a obține controale favorabile, sancțiuni mai blânde sau chiar amânarea sesizării organelor penale.
Ancheta DNA descrie un sistem în care omul-cheie din interiorul Antifraudei ar fi promis „protecție” firmelor controlate în schimbul unor sume consistente de bani.
În cazul uneia dintre societăți, procurorii susțin că inspectorul ar fi cerut inițial 6.000 de euro, însă ar fi primit în final 7.500 de euro pentru ca actele de control să nu ajungă la organele de urmărire penală. DNA mai arată că, într-un alt episod, acesta ar fi pretins „o sumă cuprinsă între 15.000 și 20.000 de euro” pentru intervenții privind un control aflat în desfășurare.
Procurorii susțin că la data de 8 mai 2025, inspectorul antifraudă ar fi mers și mai departe, solicitând „2.000 euro pe lună, timp de un an”, adică 24.000 de euro, pentru ca firmele administrate de inculpată „să nu fie controlate de către funcționari din cadrul D.G.A.F.”.
Ancheta a culminat cu organizarea unui flagrant.
Potrivit DNA, la data de 22 mai 2025, Dimitriu Andrei-Petru a fost prins în parcarea unui restaurant din Sectorul 1 din București, după ce ar fi primit printr-un intermediar suma de 3.000 de euro.
„Moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”, precizează procurorii.
Potrivit DNA, administratoarea firmelor implicate s-ar fi sustras de la plata obligațiilor fiscale prin ascunderea unor drepturi salariale și prin introducerea în contabilitate a unor bonuri false de carburant.
Anchetatorii estimează prejudiciul produs bugetului de stat la peste 5,5 milioane de lei.
„S-a cauzat un prejudiciu bugetului statului estimat la valoarea totală de 5.531.629 lei”, se arată în comunicatul DNA.
Pentru recuperarea prejudiciului, procurorii au instituit sechestre asupra unor bunuri și sume importante de bani.
Astfel, asupra unei sume de peste 1,3 milioane de lei identificate la percheziții, dar și asupra unui imobil evaluat la peste un milion de lei, au fost aplicate măsuri asigurătorii.
În fața procurorilor, inculpații principali au recunoscut faptele și au acceptat acordurile de recunoaștere a vinovăției. DNA a propus pentru inspectorul antifraudă și pentru administratoarea firmelor câte o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe o perioadă de 4 ani.
Totodată, acestora li s-a interzis exercitarea unor funcții publice și a dreptului de a ocupa funcții care implică exercițiul autorității de stat.
În dosar au mai fost implicați și alți administratori de firme, acuzați de cumpărare de influență și complicitate, care au încheiat acorduri de recunoaștere admise deja definitiv de Tribunalul București. Dosarul privind pe inspectorul antifraudă și administratoarea firmelor urmează să fie judecat de Tribunalul București.
DNA subliniază că acordurile de recunoaștere reprezintă o etapă procedurală și că toate persoanele beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă.
Partajează acest conținut:
