BAI MARE, Cătăline! ÎNCOTRO ne ÎNTORCI? (I)

> Cronică despre orașul care are “O singură șansă de salvare pe care nu o va găsi însă niciodată”

Baia Mare a fost pentru mulți tineri din generația mea, orașul unde așteptam să ne realizăm, un fel de vis maramureșean după modelul visului american. În mintea noastră aici aveam să găsim de toate. Teatru, sport de performanță, cinematograf, parcuri și multe cofetării. După Revoluția din 1989, județul avea speranța că municipiul Baia Mare va deveni motorul său economic numai că lucrurile nu au decurs conform visului nostru ci visului său.
Adi RUSU

Baia Mare este singurul municipiu din România unde toți primarii au fost săltați de reprezentanții instituțiilor de forță. Au trecut mai mult sau mai puțin prin pușcării și l-au condus de cele mai multe ori după ureche. În prezent Baia Mare e trist și debusolat și are parcă mereu zâmbetul fals, curmat brusc de încrâncenare, al edilului Cătălin Cherecheș. Nivelul de așteptare în momentul alegerii sale ca primar a fost uriaș. După 18 ani ai erei glaciare Cristian Anghel, în care Baia Mare a înghețat economic, social și sportiv, cetățenii sperau că pot face primăvară cu o singură floare. Numai că primarul Băii Mari și-a descoperit minusurile tocmai în fața celei mai mari provocări din viața sa. A intrat pe ușa primăriei precum Iisus călare pe măgar în Ierusalim, în aplauzele tuturor, și a ieșit la un moment dat fiind condus către arest. A crezut că poate reclădi orașul minerilor de altă dată dar vedem azi un municipiu clădit nici măcar pe speranță ci doar pe iluzii.

Din păcate un pic de spoială a prins la electorat. Câteva mături pe bulevardele principale și tăieri de copaci în floare au uimit lumea de bucurie că AVEM PRIMAR. Se întâmpla în Primăvara târzie a acestui an când Cătălin Cherecheș avea să se întoarcă din PENITENCIAR la PRIMĂRIE. Toată lumea a uitat, că în toate iernile cu el la cârmă, orașul a fost patinoar de câte ori ningea o zi și o noapte fără încetare. Noroc că până iarna trecută a nins zdravăn o dată pe anotimp. Ne-a luat ochii cu panseluțele din sensurile giratorii dar cine a avut ochi să vadă a văzut și iarba din cartiere, ajunsă de multe ori până la geamurile celor de la parter. A dezmembrat Serviciul Ambient Urban, i-a luat din teren, din servicii. Serviciile le-a înstrăinat firmelor prietene din alte județe astfel încât s-a ajuns la situația hilară încât răsadurile produse în serele din Baia Mare să fie oferite spre plantare celor de la Romprest, în condițiile în care le puteau planta tocmai cei care le-au produs ca și până nu de multă vreme. Primăria Baia Mare este unică la nivel mondial prin primarul său și pentru că având flori proprii la sere, Cătălin Cherecheș a comandat mereu pe sume mari de bani flori de la florăriile private. O miștocăreală scumpă din bani publici. Un fleac de zeci de milioane lunar. Baia Mare are parcuri unde până la un moment dat scria “Nu călcați iarba”. Ele sunt de fapt muzee ale unor realizări închipuite. Spații uriașe, neutilate, neutilizabile. Când e cald nu ai unde te ascunde de căldură iar când plouă nu ai unde te adăposti. Locurile de joacă pentru copii le-au umplut inimile de bucurie părinților, bunicilor și bineînțeles celor mici. Dar le-au umplut și buzunarele firmelor care pentru aceleași locuri de joacă, în alte orașe ale țării, au încasat peste 100.000 de euro iar de la noi peste 900.000 de euro. Alte fleacuri. Bordurile din municipiu sunt adevărate garduri pentru cei cu cărucioare pentru copii sau persoane cu handicap. Când ninge suntem parcă un oraș de la Polul Nord iar când plouă suntem o mică Veneție, ceea ce ne dă mari speranțe în investitorii din turism. Dar primarul are doar războaie. Cu orașul, cu oamenii, cu cei care văd aceste lucruri. Îl conduce după propriile temeri cu o ură viscerală față de lucrurile de calitate, față de oamenii de valoare, față de contestatari. Cel mai tare se teme că oamenii pe care încearcă să-i orbească mereu vor vedea într-o bună zi că ceea ce face, face prost, de scurtă durată și de fapt fiecare lucru nu e decât un prilej făcut să-i aducă doar pentru el avantajele dorite. Pricepe greu că metoda de a le da ciocolată celorlați pentru a se juca împreună trebuie să rămână doar în episoadele din copilăria sa.

Poftim cultură. “Niema” cultură

Cătălin Cherecheș a reușit să impună în Consiliul Local o hotărâre prin care rapoartele de audit public intern să fie exceptate de la informațiile publice, pentru a proteja astfel scurgerile de informații despre NOUA GENERAȚIE DE FLĂMÂNDOCI. Nu răspunde la cererile privind cheltuielile absolut halucinante a Fundației “Baia Mare 2021”, cea care trebuia să ne conducă spre titlul de Capitală Europeană a Culturii. Da, asta ne-a garantat Cătălin Cherecheș că vom fi, încercând să astupe găurile imense din buget, după reținerea de la plată a foarte multor firme prestatoare de servicii, sperând la banii de investiții în cazul câștigării titlului. Nicio dragoste față de cultură. Ce șanse avea un oraș în care CĂRUȚELE CU FÂN traversează în voie precum în “Haiducii lui 7 cai”? Baia Mare nu are niciun magazin de muzică. Baia Mare are Palatul Copiilor în paragină, doar intervenția mass-media ducând la o spoială și acolo. În timp ce ne mințeau cu titlul mai sus amintit, copiii nu aveau cuiere în care să-și agațe hăinuțele și nici oglinzi în fața cărora să-și corecteze mișcările. Platoul din Piața Revoluției e o relicvă comunistă, fațadele blocurilor sunt dezolante iar pariurile sociale privind rromii de pe Craica și garajele ilegale, definitiv pierdute. În schimb am finanțat un concurs național Eurovision din banii băimărenilor dar participarea la marea competiție nu a mai avut loc din cauza unui management la fel de prost al partenerilor de la TVR și al datoriilor acestora către organizatori. De câteva zile, aniversarea a unui deceniu de existență a ȘCOLII DOCTORALE DE FILOSOFIE DE LA BAIA MARE, moment de referință în învățământul filosofic românesc actual, cu tema “În esență FILOSOFIA ESTE CHINTESENȚA CULTURII”, a fost TĂIAT de pe prioritățile de finanțare a Comisiei de Cultură a Consiliului Local Baia Mare. Pentru albumul aniversar ar fi trebuit alocată suma pe care Mihaela Rădulescu o va primi pentru prezentarea unei sindrofii electorale, plătită tot din bani publici cu 5.000 de lei, la Sărbătoarea Castanelor. Dar primarul CULT-ivat la Viena, care refuză să ne prezinte diploma de absolvire, nu înțelegem de ce, nu pricepe limba vorbită de academicienii de la Academia Română, cu care unica Școală Doctorală băimăreană are mai multe parteneriate. În tot acest răstimp, la Dej s-a construit cu 1 milion de euro un extraordinar parc acvatic iar la Jibou, la Grădina Botanică, băimărenii se mândresc cu faine poze. La noi niciun ștrand public, niciun parc de distracții. Nu în ultimul rând, Cenaclul Scriitorilor Maramureșeni “e Creator” își desfășoară ședințele în exil, în alte localități ale județului nostru și chiar în alte județe.

JOC periculos dea SPORTUL

Cătălin Cherecheș s-a implicat și în sport. Atât de mult încât a reușit SĂ-L RUINEZE. A ajuns să facă transferuri, să dea indicații de antrenor la vestiar, să ridice o cupă. Numai că a creat echipa feminină de handbal, HCM, pe modelul unei discoteci. A pornit și a oprit muzica atunci când a avut chef. Numai că DNA a stins lumina. Handbalistele, handbaliștii, fotbaliștii au ajuns să facă vizite la procurorii anticorupție. A dat salariul pe o lună, unei singure jucătoare, de 900 de milioane lei vechi. Cele mai multe handbaliste primeau mai puțini bani decât semnau. La fotbal, vicepreședintele Cosmin Filip și-a dat prime de joc ca jucător chiar dacă nu a fost fotbalist. A vândut bilete la meciul cu Steaua și a fugit cu banii. Toate cu acordul președintelui Radu Țolaș și al primarului Cherecheș. Un reprezentant al suporterilor, apropiat al edilului, i-a cerut președintelui de club să vândă un meci. Oamenii aceștia conduc și noul club de fotbal după ce l-au ucis pe celălalt. ȘI LA MINAUR, miroase ciudat. Și oricum am lua-o brandul MINAUR care are acum în subordine echipa de fotbal MINERUL și o secție de alpinism, nu sunt decât rodul unei asocieri halucinante și ilogice.
Fără niciun parc industrial, Baia Mare devine doar un oraș al CASPEV-arilor, al cărui președinte pensionar are o avere fabuloasă. Oricum, Cătălin Cherecheș ne-a demonstrat că deocamdată DOAR VISUL SĂU s-a împlinit. Prosperă mereu cu un salariu egal cu al femeii de serviciu de la Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului Județean Baia Mare. De aceea mă gândesc la spusele lui Cioran că “Avem o singură șansă de salvare pe care nu o vom găsi însă niciodată”. De aceea afirm BAI MARE, Cătăline! ÎNCOTRO ne ÎNTORCI?