În prima imagine, Lacul Bicaz e copleșit de deșeuri. În a doua, respiră din nou.
7 ani diferență. Mii de ore de muncă. Tone de PET-uri, lemn și resturi, scoase din ape.
Diferențele sunt evidente. Motivele – și mai importante: implicare, educație, curaj civic.
” Putem să lăsăm copiilor noștri o țară mai frumoasă decât am primit-o.”, a transmis ministrul Mediului, Mircea Fechet.
„Recunoașteți locul, diferențele și motivul?”, continuă ministrul Mediului, Mircea Fechet, pe pagina sa publică, făcând referire la transformarea spectaculoasă a Lacului Bicaz în ultimii ani.
În vara anului 2018, Lacul Izvorul Muntelui (cunoscut și ca Lacul Bicaz) a fost scena uneia dintre cele mai grave poluări cu deșeuri din ultimii ani. După inundații puternice, cantități masive de PET-uri, lemn și resturi menajere s-au acumulat în special în zona barajului, determinând o reacție rapidă din partea autorităților.
Potrivit estimărilor Hidroelectrica din 11 iulie 2018, în jur de 200 de tone de material lemnos, 45 de tone de plastic și alte 10 tone de deșeuri au fost adunate de pe aproximativ 30 de hectare – o suprafață ce reprezenta doar 1% din întinderea totală a lacului. Alte surse au ridicat bilanțul total la 250 de tone de reziduuri.
Intervenția a reunit forțe din cadrul Ministerului Apelor, Administrației Naționale „Apele Române”, Romsilva, ISU, Jandarmeriei, Hidroelectrica, precum și numeroși voluntari. Procesul de curățare a implicat atât muncă manuală, cât și utilaje grele: nouă bărci cu motor, buldoexcavatoare, macarale și containere au fost folosite pentru colectarea și transportul deșeurilor.
Costurile estimate ale acestei operațiuni au fost de aproximativ 861.000 de lei, fără TVA, potrivit Hidroelectrica.
Deși acțiunea a fost una amplă, intervenția a fost ulterior criticată de activiști și localnici pentru caracterul ei temporar. Curățarea a fost percepută mai degrabă ca o soluție de moment, fără o abordare sustenabilă și de durată a problemei deșeurilor aduse de afluenți și abandonate de populație.
Poluarea persistentă a Lacului Bicaz a determinat mobilizarea constantă a autorităților și a organizațiilor civice în anii următori. Campaniile de curățenie au fost reluate anual, implicând sute de voluntari din toată țara.
În 2019, în cadrul proiectului „Ape curate în România”, peste 220 de voluntari au colectat 4 tone de deșeuri de pe mai multe maluri ale lacului. Acțiunea a fost susținută de ONG-uri locale și naționale, demonstrând interesul civic tot mai crescut pentru protejarea acestui ecosistem.
În 2022, proiectul Bicaz Cleanup Camp a reunit 340 de participanți care au strâns aproape 5 tone de gunoaie, în timp ce în 2024, în cadrul campaniei „Luna Curățeniei la Bicaz”, s-au adunat peste 12 tone de deșeuri. Tot atunci a fost inaugurată prima Poiană Ecologică – un eco-camp amenajat cu facilități prietenoase cu mediul, ce sprijină activ turismul sustenabil.
În 2025, autoritățile locale și județene, în parteneriat cu Hidroelectrica și Apele Române, au lansat o inițiativă de monitorizare activă a afluenților, cerând intensificarea controalelor în județele Neamț, Harghita și Suceava, pentru a preveni aruncarea deșeurilor în cursurile de apă.
Surse :Foto 1: Adevărul, Foto 2: Daniela Mancaș Balaiita
Partajează acest conținut:
Related Posts
