Cum au arătat cele zece zile care au zdruncinat relația Europei cu SUA

Decizia președintelui american Donald Trump de a aduce o pace în Ucraina fără implicarea Europei sau chiar a Kievului a generat o rară agitație politică la nivel mondial într-o perioadă de doar zece zile, scrie BBC.

Cum s-au precipitat evenimentele din ultima săptămână și jumătate – de la momentul la care Trump a anunțat că a discutat cu Putin, până la semnalul dat vineri de Zelenski:

12 februarie: Trump anunță că a convenit cu Putin începerea negocierilor

Donald Trump a anunțat că a discutat cu Vladimir Putin despre „începerea imediată a negocierilor” pentru a pune capăt războiului din Ucraina, anunț care i-a luat prin surprindere pe liderii europeni.

„Milioane de oameni au murit într-un război care nu ar fi avut loc dacă aș fi fost eu președinte, dar a avut loc, așa că trebuie să se încheie. Nu ar trebui să se mai piardă alte vieți! Doresc să îi mulțumesc președintelui Putin pentru timpul și efortul său în ceea ce privește această convorbire și pentru eliberarea, ieri, a lui Marc Fogel, un om minunat pe care l-am întâmpinat personal aseară la Casa Albă”, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare, Truth Social.

Apoi, președintele american l-a sunat și pe Zelenski. Liderul ucrainean a declarat că Trump i-a dat detalii despre conversația avută cu Putin. „Nimeni nu-și dorește pacea mai mult decât Ucraina. Împreună cu SUA, trasăm următorii noștri pași pentru a opri agresiunea rusă și a asigura o pace durabilă și solidă. Așa cum a spus președintele Trump, haideți să o facem”, a spus Zelenski.

În aceeași zi, Washingtonul a anunțat, prin vocea secretarului Apărării Pete Hegseth, cel puțin două concesii majore către Rusia: faptul că Ucraina nu mai poate reveni la frontierele de dinainte de 2014 și că varianta aderării Kievului la NATO nu este realistă.

13 februarie: Americanii vor mineralele rare ale Ucrainei

Volodimir Zelenski a spus că Ucraina nu va fi de acord cu niciun acord de pace fără implicarea țării sale, fiind susținut de aliații europeni în această poziție. De altfel, europenii au fost șocați de anunțul lui Trump și au spus că ce a făcut el „sună a abandonare a Ucrainei”.

Iar de la Moscova a venit un mesaj de o virulență rară a lui Dmitri Medvedev la adresa Europei: „Este turbată de gelozie și furie. Nici nu e de mirare”.

Presa rusă a jubilat după discuția dintre liderii de la Moscova și Washington: Trump „a tăiat cu fierăstrăul lumea occidentală” și „face treaba Rusiei în locul ei”.

Iar secretarul de stat Marco Rubio a adus în discuție resursele naturale ale Ucrainei, spunând că speră să ajungă la un acord privind resursele minerale ale acestei țări, care ar permite să se recupereze, parţial, ajutorul furnizat de Statele Unite.

14 februarie: JD Vance critică România și Germania

Ucraina are nevoie de „garanții reale de securitate” înaintea oricăror discuții despre încheierea războiului cu Rusia, a fost mesajul lui Zelenski pentru vicepreședintele american JD Vance, în cadrul întrevederii pe care au avut-o în marja Conferinței de Securitate de la Munchen.

În schimb, JD Vance aproape că a ignorat Ucraina în discursul de la Munchen, pe care l-a folosit pentru a critica democrațiile europene, luând în special la țintă România și Germania.

„Situația a ajuns atât de rău”, a susținut Vance, în discursul critic la adresa statelor europene, încât „în decembrie, România a anulat direct rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali”.

15 februarie: Vrem garanții de securitate, insistă Kievul

Tot la Conferința de Securitate de la Munchen, Zelenski a făcut un apel ca Europa să își creeze propriile forțe armate și a îndemnat liderii europeni să își decidă propriul viitor.

Liderul ucrainean a insistat că acordul cu Statele Unite pentru mineralele ucrainene trebuie legat de „garanții de securitate”.

Iar președintele finlandez Alexander Stubb a dezvăluit că SUA a întrebat națiunile europene cu ce pot să contribuie în termeni de garanții de securitate pentru Ucraina.

16 februarie: Ucraina nu a fost invitată la discuțiile din Arabia Saudită

Ucraina nu a fost invitată să participe la discuțiile dintre SUA și Rusia din Arabia Saudită, a anunțat președintele Volodimir Zelenski.

Tacticile de negociere ale SUA pentru a pune capăt războiului care au fost împărtășite aliaților la Conferința de Securitate de la Munchen de către trimisul american Keith Kellogg, sunt neortodoxe, dar dau speranțe, a declarat ministrul polonez de externe.

Liderii europeni au programat o reuniune de urgență la Paris pe tema războiului din Ucraina. Cristian Diaconescu a anunțat că România nu va participa la reuniunea pe care a convocat-o președintele Emmanuel Macron

17 februarie: Summit de criză la Paris

Liderii europeni s-au întâlnit la summitul de criză de la Paris. Cancelarul german Scholz a spus că nu poate fi impus niciun dictat Ucrainei și a subliniat că Europa ar trebui să continue să o sprijine. Premierul britanic Keir Starmer a insistat că orice înțelegere cu privire la războiul din Ucraina trebuie să fie un „acord de pace durabilă, nu doar o pauză pentru ca Putin să revină”.

Liderii europeni reuniți luni la Paris au cerut creșterea cheltuielilor de apărare pentru a spori capacitățile de apărare ale continentului, dar au rămas divizați cu privire la posibila desfășurare de forțe de menținere a păcii în Ucraina care să sprijine un eventual acord de pace.

O analiză CNN a scos în evidență concesiile cheie oferite de Donald Trump lui Putin înaintea întâlnirii privind războiul din Ucraina: „E ca și cum ar fi Paștele, Hanuka, Crăciunul și ziua de naștere a lui Putin – toate în aceeași zi”.

18 februarie: Prima reuniune americano-rusă majoră din ultimii ani

Prima reuniune SUA – Rusia la nivel înalt din ultimii ani a durat patru ore și jumătate, iar după aceasta emisarii Moscovei au spus că tratativele au fost „serioase” și „pozitive”. Delagația americană a anunțat că două echipe vor fi constituite pentru inițierea negocierilor pentru oprirea războiului din Ucraina.

În timp ce delegațiile conduse de Marco Rubio și Serghei Lavrov discutau la Riad, ministerul de externe rus de la Moscova a anunțat că are pretenția ca NATO să renunțe la decizia luată la summitul din 2008 de la București privind aderarea Ucrainei la Alianță.

Iar Trump a dat vina pe Ucraina pentru războiul cu Rusia și l-a criticat dur pe Zelenski pentru că nu a încheiat o ințelegere cu Moscova: „Nu ar fi trebuit să începeți niciodată războiul”.

19 februarie: Trump, atacuri în serie contra lui Zelenski

Donald Trump a ieșit din nou la rampă miercuri, cu amenințări fără precedent: „Un dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară”.

Trump a amintit de trecutul de actor al lui Zelenski și l-a acuzat că l-a „manipulat” pe predecesorul său de la Casa Albă, Joe Biden, pentru a intra „într-un război care nu putea fi câștigat”.

Vicepreşedintele american JD Vance l-a avertizat miercuri pe Zelenski să nu îi răspundă lui Trump, spunând că dacă îl „vorbeşte de rău” în public nu va face decât să-l întoarcă împotriva lui pe liderul de la Casa Albă.

Zelenski a venit însă cu reacție dură după criticile lui Trump: „Trăiește în spațiul dezinformării” creat de Rusia. Statele Unite „l-au ajutat pe Putin să iasă din izolare”, acuzat el.

20 februarie: Casa Albă presează în continuare Kievul să semneze acordul pentru resurse / Un nou atac al lui Vance la adresa României

Ucraina ar trebui „să reducă tonul, să se gândească bine și să semneze acest acord” privind mineralele cu SUA, a avertizat Mike Waltz, consilierul lui Donald Trump pentru securitate națională.

Aliații europeni au criticat declarațiile lui Trump și l-au susținut pe Zelenski. Zelenski a fost „ales legitim” în urma unor alegeri „libere și corecte”, iar Ucraina este „o democrație”, în timp ce Rusia președintelui Vladimir Putin „nu este”, i-a răspuns joi Comisia Europeană lui Donald Trump.

Președintele american a declarat pentru BBC că are încredere că Moscova dorește să încheie războiul din Ucraina, iar „cărțile sunt în mâna” Moscovei întrucât „au luat o mulțime de teritorii”.

Ministrul de externe ucrainean Andrii Sybiha a anunțat că a discutat cu Keith Kellogg, emisarul lui Trump pentru Ucraina, despre modalitățile de a obține o „pace justă și durabilă”. Zelenski s-a întâlnit și el cu Kellog, dar conferința de presă comună a celor doi, care trebuia să aibă loc joi după-amiază, a fost anulată la cererea delegației americane.

Tot joi, vicepreședintele SUA, JD Vance, a lansat noi critici la adresa autorităților române pentru decizia de a anula alegerile prezidențiale, într-un discurs susținut la un eveniment al conservatorilor americani, și a declarat că, în opinia administrației Trump, nu poți avea „valori comune” cu Washingtonul, o condiție pentru bune relații, „dacă anulezi alegerile pentru că nu îți place rezultatul”.

„Întreaga apărare a Germaniei este subvenționată de plătitorii americani de taxe. Sunt mii și mii de trupe americane în Germania astăzi. Credeți că plătitorii americani de taxe vor tolera acest lucru, dacă ești aruncat la închisoare în Germania pentru un tweet (o postare pe X, n.r.) răutăcios? Bineînțeles că nu o vor face”, a spus JD Vance în conferința conservatorilor americani CPAC.

21 februarie: Zelenski dă de înțeles că e dispus să cadă la o înțelegere

Joi noapte, Volodimir Zelenski a dat de înțeles că este deschis la o înțelegere în ce privește propunerea președintelui american ca Ucraina să compenseze Statele Unite pentru ajutorul primit.

„Economia și securitatea trebuie să meargă întotdeauna mână-n mână”, a scris președintele ucrainean pe rețelele de socializare, adăugând totuși că „detaliile acestor acorduri contează”.

Tot vineri, Reuters a scris, citând mai multe surse, că trimiși americani şi ruşi s-au întâlnit discret în Elveţia în ultimele luni, inclusiv săptămâna trecută, pentru discuţii neoficiale despre războiul din Ucraina.

De asemenea, a spus comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, Comisia Europeană discută un semnal major de sprijinire a Ucrainei, care să fie anunțat luni, când se vor împlini trei ani de când Vladimir Putin a ordonat invazia în Ucraina.

Sursa hotnews.ro