Despre STRESUL OXIDATIV și AFECȚIUNILE pe care le provoacă. Dr. Adrian Danciu, nutriționist: “STIL DE VIAȚĂ, OBICEIURI BUNE, NU DIETE”

Despre stresul oxidativ (S.O), o verigă a apariției unei palete foarte largi de afecțiuni se știe prea puțin chiar dacă multă lume suferă de pe urma sa. Despre am stat de vorbă cu Dr. Adrian Danciu, medic primar Medicină generală, expert în nutriție și detoxifiere, la Clinica Life Support din Sighetu Marmației.
Adi RUSU

Reporter: Ce este stresul oxidativ?
Dr. Adrian Danciu: Stresul oxidativ este o stare care este adânc implicată în patogeneza multor afecțiuni. Determinarea acestuia, printr-o metoda facilă, conduce la posibilitatea cuantificării statusului oxidativ al bolnavului. Intervenția nutriționistului/medicului ne permit adoptarea unei atitudini terapeutice în concordanță cu starea reală a subiectului, fără a face abuz de produse antioxidante sau ca terapia sa fie insuficientă.

Rep.: Cum se clasifică stresul oxidativ și care sunt stările patologice asociate acestuia?
Dr. A.D.: O clasificare relativ frecventă folosită în practică, are în vedere leziunile produse de catre SO. Leziunile determinate de stresul oxidativ pot fi clasificate în leziuni ale ADN-ului; oxidari ale acizilor grasi polinesaturați din lipide (peroxidare lipidica); oxidari ale aminoacizilor din proteine. O afecțiune în care oxidările reprezintă verigi patogenetice importante este diabetul zaharat de tip 2. În această boală, rezistența la insulină este componenta de bază, de ea legîndu-se o hipersecreție compensatorie de insulină. In diabet și în obezitate au mai fost observate tulburări ale lanțului de transport mitocondrial. Un alt grup de boli în care este implicat stresul oxidativ este cel al aterosclerozei și afecțiunilor cardiovasculare. Ateroscleroza este o stare în care nivelul stresului oxidativ este ridicat, caracterizată prin oxidarea lipidelor și proteinelor în peretele vascular.

Rep.: Cu ce boli mai este asociat?
Dr. A.D.: SO este asociat cu bolile cardiovasculare, boala Parkinson, cataracta, degenerarea musculară, insuficiența cardiacă, Alzheimer, infarctul miocardic, sindromul de cromozom X fragil, sindromul de oboseală cronică etc. Pe de altă parte, stresul oxidativ pe termen scurt pare a fi important în prevenirea fenomenelor de îmbătrânire, aceasta fiind considerată de mulți o stare datorată SO.

Rep.: Ce măsuri trebuie să însoțească stările caracterizate prin S.O?
Dr. A.D.: În primul rând măsuri legate de schimbarea stilului de viață. În urmă cu aproximativ 20 de ani, a fost lansat un concept nou legat de un stil de viață sănătos care avea ca și slogan : Habits not diets! (Stil de viață-obiceiuri bune, nu diete). Se impune ca pacientul cu stres oxidativ, să aibă un stil de viață anume: activitate fizică moderată să fie nefumator, o igienă a somnului bine gestionată, un consum rezonabil de cafea și alcool, o coabitare de succes cu stresul psihosocial.

Rep.: Care sunt principiile de bază ale acestui stil de viață ce trebuiesc urmărite?
Dr. A.D.: Asigurarea unui aport caloric corespunzător necesarului ce conține toate substanțele nutritive în proporții adecvate:
– 50-55 % glucide, din care glucidele simple să fie sub 10%, iar fibrele alimentare aproximativ 30 g/ zi;
– 30-35 % grăsimi, din care grăsimile saturate nu trebuie să depășească 10% , grasimile de tip “trans-“ sa fie sub 2%, iar aportul de colesterol să fie limitat la 300 mg/zi;
– 12-15 % ( maximum 20%) să fie proteine;
– respectarea acestor proporții atrage după sine cantităti normale ale aportului de vitamine și substanțe minerale, dintre care cele mai importane sunt sodiul, potasiul, calciul, magneziul și fierul. În condiții normale nu este necesar aportul de suplimente alimentare;
– Aportul de sare (Na Cl) să nu depășească 5g/zi;

Rep.: Cum putem realiza aceste principii?
Dr. A.D.: Realizarea principiilor enunțate mai sus se obtine prin consumul zilnic al principalelor grupe de alimente:
– Cereale si produse cerealiere ( 6-11 porții);
– Fructe ( 2-4 porții/ zi);
– Legume ( 3-5 porții/zi);
– Lapte și produse lactate (2 porții/zi);
– Alimente cu continut bogat proteic ( 2-3 porții), de preferat ca 50% să fie de orgine vegetală, iar 50% de origine animală;
– Alimente grase ( cu multă cumpătare) și produse zaharoase ( de câteva ori pe lună)

Rep.: ce trebuie să știm despre alimentație și despre modul de preparare a acestora?
Dr. A.D.: Este foarte important ca alimentația să fie împărțită în trei mese principale și două – trei gustări, toate la ore adecvate. Este de preferat ca alimentele să fie preparate prin brezare, înăbușire, coacere, fierbere, sotare. De evitat alegerea prelucrării termice a alimentelor prin prăjire într-un mediu gras ( grăsime animală, ulei), frigere. Daca este totuși aleasă prajirea ca și metodă de preparare, este de dorit ca mediul gras în care se efectuează prajirea să fie schimbat la fiecare utilizare, iar temperaturile de prăjire sa nu depășească 250*C. Consumul alimentelor are și el o “igiena” a lui, aceasta trebuind a se face în condiții de calm, într-un ambient corespunzător. Aportul de lichide sa fie de cel putin 2 litri/zi, fiind asigurat de ceaiuri, infuzii, etc.

Rep.: Care sunt produsele antioxidante care ajută?
Dr. A.D.: O atenție aparte trebuie acordată alimentelor care sunt cunoscute ca având valențe antioxidante. Introducerea acestora în alimentația de zi cu zi îmbunătățește capacitatea antioxidantă. Din aceste grupe de alimente amintim:
– Ceaiul, indiferent de gradul de maturare a plantei (alb, verde sau negru), reprezintă un antioxidat de succes care înlocuiește cu scces și consumul excesiv de cafea sau contribuie la asigurarea aportului hidric necesar zilnic.
– Capacitate antioxidantă prezintă alimentele bogate în clorofilă, dintre acestea evidențiindu-se rucola, frunzele de pătrunjel, salata verde, varza Kalle, etc.

– Fructele și legumele variat colorate sunt cunoscute ca fiind bogate în carotenoizi, luteina, alfa- si beta-caroten, licopen, flavonoizi, izo-flavonoizi. Recomand consumul de roșii, varză roșie și albă, broccoli, morcovi, afine, mure, struguri negri, vin rosu (moderat), mere, prune, ananas, papaya, etc. Doza zilnică trebuie să fie intre 3-5 porții/zi pentru legume și 2-3 porții/zi pentru fructe.
– Alte alimente cu proprietăți antioxidante sau care imbunătățesc capacitatea de răspuns a organismului la agresiunile S.O. sunt usturoiul și ceapa, rozmarinul, busuiocul, salvia, Ginkgo Biloba, Echinacea, propolisul, polenul, lăptișorul de matcă, etc.

Rep.: Care este rolul suplimentelor alimentare?
Dr. A.D.: Prin definiție, suplimentele alimentare sunt produse alimentare ale căror scop este de a suplimenta regimul alimentar și care reprezintă surse supimentare de nutrienți sau alte substante cu rol nutritiv, fiziologic, singure sau aflate în diferite combinații. Aceste suplimente pot să conțină un amestec de vitamine, minerale, micronutrienți, etc. Rolul suplimentelor alimentare de a fi consumate se face în vederea optimizării funcțiilor organismului, pentru menținerea stării de sănătate și îmbunătățiirea calității vieții

Life Support Sighetu Marmației
ADRESA:
Str. Gheorghe Doja nr 58
Sighetu Marmației, România
EMAIL: office@life-support.ro
TELEFON: +4 0748 118 151
MOBIL: +4 0748 118 153