„Nord Literar” – număr dublu pe noiembrie-decembrie

A apărut numărul dublu, pe noiembrie-decembrie, al revistei de cultură „Nord Literar”, cu același cuprins bogat și variat ca de fiecare dată.

Irina Petraș abordează un subiect despre care s-a vorbit și s-a scris mult: soarta revistelor literare, afirmând că „în orice vremuri revistele de cultură sunt bune la ce e bună oricând Cultura”.

Ion Papuc aduce în atenție personalitatea lui Adrian Marino, eminentul istoric literar și fost deținut politic.

Gheorghe Glodeanu continuă cu partea a treia a cronicii dedicate romanului lui Octavian Soviany „Casa din Strada Sirenelor”, iar Ovidiu Pecican cu partea a treia a eseului „Scurta cronică în piatră a lui Radu de la Afumați”.

„Unde sunt poezia și rugăciunea în această epocă? Mai sunt ele purtătoare de duh, sens, suflet, așa cum sunt definite dintotdeauna?” – se întreabă Adrian Alui Gheorghe într-un splendid eseu publicat în paginile revistei.

Universitarul sibian Ion Dur scrie  „Despre un alt Eminescu”, pornind de la recentul său volum „M. Eminescu. Gânditor privat și gazetar cu «metod științific»”, apărut la Editura Junimea.

A fost o perioadă bogată în evenimente culturale, în premii obținute de scriitorii maramureșeni la prestigioase concursuri naționale. Toate acestea se regăsesc în paginile de actualitate culturală realizate de Dana Buzura-Gagniuc.

Două cronici semnează Delia Muntean în acest număr dublu: cea dedicată volumului „Proba focului” al academicianului Ion Pop, cel care „duce mai departe valori intelectuale și de caracter autentic”, și o interpretare critică a poeziei lui Vasile Trif, autorul volumului bilingv „Pescuirea minunată/La pêche miraculeuse”.

Gheorghe Pârja oferă cititorilor două pagini de restituiri emoționante. Astfel, continuă seria dedicată scriitorilor din Cernăuți cu portretul cărturarului Ștefan Hoștiuc și conturează atmosfera din anul Unirii, prin readucerea în actualitate a unui interviu cu Gheorghe Pop-Chitru, unul dintre maramureșenii care au fost atunci la Alba Iulia.

Referindu-se la volumul „Prin fereastra timpului”, Daniela Sitar-Tăut îl consideră pe Petru Istrate un „autentic scriitor ce trebuie să intre în atenția lumii literare”.

Universitarul clujean Mircea Popa vine cu „Documente întregitoare la biografia lui Octavian Goga”, iar Horia Bădescu îi dedică un text aniversar lui Adrian Dinu Rachieru la 75 de ani.

„Littera Nova”, o excelentă revistă de cultură românească, prin care sunt promovate valorile românești în lume, grație implicării poetului-preot Vasile Eugen Barz, este prezentată pe larg de Raluca Hășmășan.

Un interesant material, „Inelul cinetic «In Bunten Bildern» și lumea digitală”, propune antropologul Cristina Irian.

Pagina dedicată prozei conține un fragment din romanul „Biserica cireșelor amare” al lui Cristian Meleșteu.

Despre volumul lui Menuț Maximinan „Lecturi. O perspectivă subiectivă”, apărut de curând la Editura Caiete Silvane, scrie Mihai Vintilă, iar Menuț Maximinian reînvie câteva colinde și urări inedite, culese de el de pe Valea Țibleșului.

Poezie multă și în acest număr. Pagina „Orfeu” conține creații din lirica poetului Marcel Mureșeanu, dimpreună cu parodia lui Lucian Perța. Alte versuri poartă semnăturile poeților: Brandy Barasch, Liviu Mircea, Adela Conciu, George Vigdor, Andreea Mara David (elevă din Bistrița) .

Fiind decembrie, luna în care Nichita Stănescu a plecat dintre noi, poemul lunii este ales din creația sa.

În pagina dedicată artei, Dalina Bădescu readuce în atenție fenomenul arhitecturii memoriale românești, exprimate prin operele lui Vida Gheza.

Traducerile sunt asigurate în acest număr de Lucia Ileana Pop, care propune versuri din creația poetei italiene Eugenia Serafini.

Acest număr este ilustrat cu fotografii din Colecția Fotoetnografica a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan”, Maramureș.

Consiliul Județean Maramureș