Avocatul Răzvan Doseanu a lansat un proiect privind Legea grațierii 2025, document ce prevede posibilitatea eliberării sau reducerii pedepselor pentru anumite categorii de condamnați. Peste 100.000 de persoane au semnat până în prezent o petiție pentru adoptarea unei legi de grațiere în România (www.petitieonline.com – GRAȚIERE 2025), ceea ce arată amploarea sprijinului public pentru o astfel de inițiativă.
Proiectul poate fi însă modificat în Parlament, prin excluderea unor infracțiuni grave, a persoanelor recidiviste sau prin limitarea grațierii doar la pedepsele de până la cinci ani.
Potrivit Constituției, doar Parlamentul, prin lege organică, are competența de a adopta o lege de grațiere colectivă. În acest context, avocatul atrage atenția: „Să nu ziceți că nu v-am spus!”.
În expunerea de motive, se arată că ultima lege de grațiere adoptată în România datează din anul 2002, că penitenciarele sunt supraaglomerate, iar condițiile de detenție sunt criticate pentru neconformitate cu standardele internaționale. De asemenea, costul anual al unui deținut depășește 100.000 de lei, iar o astfel de măsură ar putea aduce economii importante la bugetul de stat și ar facilita achitarea prejudiciilor către victime.
Proiectul prevede următoarele dispoziții:
Art. 1 (1) Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanţele de judecată.
(2) Pedepsele cu închisoare mai mari de 5 ani și de până la 10 ani inclusiv se grațiază parțial, în cuantum de ½ din durata pedepsei aplicate.
(3) Pedepsele cu închisoare mai mari de 10 ani se grațiază parțial, în cuantum de ⅓ din durata pedepsei aplicate.
Art. 2 Prevederile art. 1 se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă.
Art. 3 (1) Se înlătură măsura internării într-un centru educativ și măsura internării într-un centru de reeducare dispuse de instanţele de judecată faţă de minorii care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală.
(2) Minorii aflați în executarea măsurilor educative prevăzute la alin. (1) sunt puși în libertate de îndată.
Art. 4 (1) Nu beneficiază de grațiere persoanele condamnate care nu au început executarea pedepsei închisorii, a măsurii internării într-un centru educativ sau într-un centru de reeducare, deoarece s-au sustras de la executarea acestora.
(2) Nu beneficiază de grațiere persoanele care, după începerea executării pedepsei, s-au sustras de la continuarea acesteia.
Art. 5 Persoanele graţiate care, în termen de 3 ani de la data aplicării grațierii, săvârşesc cu intenţie o nouă infracţiune vor executa, pe lângă pedeapsa aplicată pentru acea infracțiune, și pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi.
Art. 6 (1) Dispoziţiile prezentei legi privesc pedepsele, măsurile şi sancţiunile aplicate pentru fapte săvârşite până la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Grațierea nu produce efecte asupra faptelor săvârșite după data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial.
În plus, proiectul subliniază că lista infracțiunilor exceptate de la grațiere este una extinsă, vizând fapte grave precum omorul, violul, traficul de persoane, faptele de corupție sau traficul de droguri. Această listă poate fi restrânsă sau extinsă de Parlament, în funcție de politica penală și realitățile sociale din 2025.
În concluzie, Legea grațierii 2025 este prezentată ca un cadru general pentru reducerea pedepselor și degrevarea penitenciarelor, însă forma finală depinde exclusiv de Parlament, care are puterea să introducă limite, excepții și condiții suplimentare.
Partajează acest conținut:
