BREAKING NEWS

Se PRĂBUȘEȘTE? CRIZĂ la Salina Praid: Turismul Harghitei, în PERICOL din cauza Inundațiilor. SALROM se APĂRĂ!

Salina Praid s-a confruntat cu o situație critică încă din mai 2024, când infiltrații masive de apă provenite din pârâul Corund au pătruns în subteran, forțând închiderea temporară a activităților de producție și vizitare. Pentru a remedia problema, SALROM a implementat măsuri de urgență, inclusiv devierea pârâului și construirea unui canal de gardă pentru a gestiona debitele mari de apă.

În cursul anului 2024, SALROM a făcut investiții majore din fonduri proprii pentru remedierea și prevenirea unor eventuale inundații. A realizat un bypass de 96m lungime din țevi corugate montate pe un pat de argilă compactată și protejată de geomembrană impermeabilă, a curățat albia veche a pârâului Corund până la nivelul rocii de sare, golurile și crăpăturile de dizolvare identificate fiind ulterior umplute cu beton, a construit un canal suplimentar de siguranță destinat preluării unor debite care depășea capacitatea țevilor de bypass, a refăcut digul de albiei pârâului Corund pentru protecția în cazuri de viitură.

Toate aceste investiții au depășit 2.000.000 de lei. Lucrările de mai sus au fost executate conform indicațiilor reprezentanților ABA Mureș/SGA, SALROM neavând specialiști în domeniul lucrărilor hidrotehnice. Aceste intervenții au permis redeschiderea salinei pe 15 iunie 2024, iar infiltrațiile rămase au fost considerate de mică amploare și sub control .

Cu o istorie impresionantă și multiple beneficii pentru sănătate Salina Praid, a atras anual un număr semnificativ de turiști, fiind una dintre cele mai vizitate destinații subterane din România. În anul 2023, salina a fost vizitată de 571.000 de persoane, înregistrând o creștere față de anul precedent, când a fost închisă temporar din cauza infiltrațiilor de apă . Totuși, această cifră nu a depășit recordul din 2019, când baza de tratament a fost vizitată de 640.000 de persoane.

În 2024, deși salina a fost închisă timp de o lună din cauza infiltrațiilor, numărul vizitatorilor a fost de aproximativ 470.000 de persoane.Pentru anul 2025, conducerea salinei și-a propus o creștere cu 5% a numărului de turiști, luând în calcul posibilitatea influenței factorilor economici, precum reducerea valorii voucherelor de vacanță, ignorând factorii climatici.

Pe parcursul acestui an, erau în curs de derulare: un contract semnat pentru proiectare și execuție „Betonare și impermeabilizare albie pârâu Corund pe o lungime de 1.375m” în valoare de 10.000.000 lei și o achiziție viitoare pentru: „Analiză și solicitare avize pentru betonarea și impermeabilizarea unei albii suplimentare în lungime de 270m” – proiectare și execuție a cărei valoare estimată este de 1.000.000 lei.

Într-un comunicat de presă publicat în cursul zilei, conducerea SALROM, a precizat următoarele: ”Subliniem faptul că, SNS SA este o societate comercială a cărui scop principal este exploatarea sării, NU regularizarea cursurilor de apă. În plus, SNS SA – NU este proprietara și NU are drept de administrare asupra terenului aferent albiei pârâului Corund și nici NU are atribuții în: întreținerea și operarea digurilor, barajelor, acumulărilor și a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor; curățarea albiilor râurilor și a canalelor pentru a preveni blocajele.

Considerăm că, în contextul acestor evenimente, SALROM a acționat prompt și eficient, realizând, din surse proprii și într-un timp scurt, lucrări de urgență.

Acestea au avut ca scop:

  • asigurarea continuității în exploatarea minieră, pentru a nu afecta economia locală;
  • prevenirea unor avarii majore sau a unor incidente sociale;
  • crearea unui ecart de timp pentru elaborarea și implementarea unor investiții de durată, menit să stabilizeze regiunea pe termen lung.
  • aceste intervenții au fost grele, necesare și de impact, însă sunt doar un pas în strategia pe termen lung a companiei de a asigura un mediu sigur și stabil pentru comunitate și pentru activitatea economică.

Din păcate, în ultima perioadă, dar mai ales în data de 27.05.2025, ora 9:30, debitul pârâului Corund înregistrat a fost de 60 m³/sec, adică de 100 ori mai mare față de debitul mediu normal (0,2-0,5 m³/sec), fiind cel mai mare debit înregistrat în ultimii 30 de ani. Într-un astfel de context excepțional lucrările efectuate de SALROM cu eforturi deosebite și cu asumarea unor riscuri s-au dovedit a nu fi de ajuns.

În fața unor debite extreme și istorice singurele lucrări care considerăm că ar fi putut duce la limitarea unor efecte devestatoare ar fi trebuit să cuprindă regularizarea (inclusiv construcția unor baraje) și decolmatarea pârâului Corund în amonte de Salina Praid și cel puțin pe tot tcpraseul comunei Praid.

„Suntem alături de comunitate și vom face tot posibilul pentru a asigura o soluție durabilă și sigură. Vom fi permanenți în comunicare, vom explica pas cu pas ce se întâmplă și ce măsuri speciale vom implementa. Fenomenele meteo defavorabile au adus pierderi care nu pot fi cuantificate, atât pentru SNS SA, cât și pentru întreaga comunitatea din Praid.

Cu toate că impactul financiar este considerabil, Societatea Națională a Sării SA – SALROM, cu sprijinul Guvernului României, își dorește să continue activitatea istorică desfășurată cu succes la Salina Praid și își dorește ca redeschiderea minei turistice și a activității de exploatare să se facă în cel mai scurt timp posibil.

Societatea Națională a Sării SA va continua să depună toate eforturile (materiale și umane) necesare pentru reducerea impactului.”, a transmis în încheiere Directorul General al SALROM Constantin-Dan DOBREA.

”Dezastru de la Praid” a declanșa un val de solidaritate pe rețelele sociale.

”Suntem alături de voi, oameni harnici din Praid – inimile voastre sunt mai adânci și mai puternice decât orice salină!”

”Comunitatea Praid nu e singură. Împreună trecem peste orice greutate, picătură cu picătură.”

”Respect și sprijin pentru Praid – un loc cu oameni care nu se lasă înfrânți nici când pământul cedează.”

” O durere tăcută, dar adâncă.
Praid. Un loc unde natura îți ia răsuflarea, iar oamenii îți deschid sufletul. Un loc unde peste 7.000 de oameni trăiesc din turism.
Sau… mai bine zis, trăiau.
Salina – inima Praidului – a fost lovită.
Apa a pătruns în subteran și a închis porțile unuia dintre cele mai vizitate locuri din Transilvania. Oameni disperați, afaceri oprite, speranțe puse în pauză.
Dar nu e doar o știre.
E realitatea unor familii.
E despre o mamă care nu mai are clienți la pensiune.
Despre un tată care nu mai vinde niciun langoș.
Despre un copil care simte că părinții nu mai au zâmbetul de altădată.
Știu că nu putem repara mina. Dar putem salva sufletul locului.
În aceste momente dificile, sprijinul nostru poate face diferența. Chiar dacă salina este temporar închisă, Praidul oferă alte atracții și ospitalitate autentică.
De aceea fac un apel sincer:
Dacă ai un weekend liber, fă o noapte în Praid.
Caută o cazare, mănâncă local, lasă o vorbă bună.
Fă-o nu din milă. Ci din respect. Pentru ce înseamnă o comunitate unită.
Dragi motocicliști, vă chem și pe voi!
Organizați o tură spre Praid. Un drum frumos, o cazare rezervată, o ciorbă caldă, pot face minuni.
Hai să arătăm că spiritul nostru de aventură înseamnă și solidaritate.
Praid are nevoie de noi.
Și noi avem nevoie să fim oameni.
PS. Să nu căutăm acum vinovații – îi știm cu toții. Hai să ne gândim la locuitorii acestei zone. La ce putem face pentru ei acum, nu la ce n-au făcut alții atunci.
Vă mulțumesc
Attila
PS2. Mulțumesc pentru share 🙏
Fiecare distribuire aduce speranță în plus.”

_______________

Despre Salina Praid

Istoria Salinei Praid datează încă din epoca romană, zăcământul de sare constituind unul din cele mai mari masive de sare gemă din Europa, corpul de sare având o formă uşor eliptică, cu diametrele de: 1,2 km respectiv 1,4 km şi o adâncime de 2700 m.

În documentele scrise sunt menţionate patru excavaţii de suprafaţă „tip amfiteatru”, precum şi cărămizi cu inscripţia „LVM” (Legio V. Macedonica), excavaţiile părăsite de romani fiind continuate apoi de avari, iar mai târziu de bulgari. Despre existenţa extragerii sării în Transilvania, au relatat cercetaşii comandantului ungurilor (Tohotom) în drumul lor spre bazinul Carpatic.

Dr. Schmidt Elegius Robert, în lucrarea intitulată „Studiul zăcămintelor de sare din Transilvania”, face referire la prima atestare documentară despre mineritul din Praid, acesta fiind o scrisoare a regelui maghiar Andras al III-lea din anul 1291, cu privire la drepturile regale asupra salinelor, reieşind faptul că mina funcţionează încă din anii 1200.

Încă din anul 1405, regele Luxemburgi Zsigmond a interzis, ca marii proprietari de pământ, să deschidă ocne de sare pe pământurile lor. Regele maghiar Endre al II-lea a proclamat legea, conform căreia secuii şi saşii se pot aproviziona cu sare din mina Praid, de trei ori pe an.

În partea de sud-vest a Dealului Sării, în anul 1762 s-a deschis mina Jozsef (Iosif), exploatarea subterană a sării fiind efectuată sub conducerea inginerului austriac Frendl Aladar. În acea perioadă sarea extrasă era legată în piele de bivoli şi trasă la suprafaţă de crivacul cu cai.

În anul 1787, sarea din Praid devine proprietatea trezoreriei din Viena, an în care este implementat mineritul sistematic. Din ocna clopot a minei Jozsef, s-au deshis două camere laterale, minele Karoly şi Ferdinand, acestea având de asemenea forma de clopot. Adâncimea lor totală, împreună cu puţul de extracţie, a devenit 66 m. În anul 1861, conform celor menţionate de către Orban Balazs, sarea de la Praid a fost folosită de întreaga zonă, locuită de secui şi saşi.

Una din cele mai mari cavităţi artificiale subterane din zilele noastre o constituie mina Parhuzamos (Paralela), deschisă în anul 1864, lângă mina Jozsef.În anul 1898 a apărut ideea deschiderii unei mine-rezervă, în partea de nord-est a Dealului Sării, începând astfel lucrările la galeria de cercetare Erzsebet (Elisabeta).

În anul 1978, la 40 m adâncime sub minele vechi, au fost deschise orizonturile noi, a căror exploatare a început în anul 1980. Aici camerele au lăţimea de 20m, înălţimea de 12m şi lungimea de mai multe sute de metri, cel mai adânc orizont subteran aflându-se la 320 m adâncime. În anul 1991 au început lucrările de deschidere a unui sector minier nou (sectorul Telegdy), care se exploatează din anul 1994.

Partajează acest conținut: