Senatorul Cristian Niculescu-Țâgârlaș propune o abordare umanistă într-o criză ignorată: dependența de jocuri de noroc afectează zeci de mii de români, dar soluțiile lipsesc. O strategie națională promite să schimbe direcția.
București, 10 iunie 2025 – Jocurile de noroc aduc anual peste 2 miliarde de euro la bugetul de stat, însă realitatea din spatele acestor cifre este una dramatică: familii distruse, copii neglijați, oameni în suferință, lipsiți de sprijin și tratament. Deși legislația prevede mecanisme de responsabilitate socială, intervenția reală întârzie să apară.
Pentru a aduce acest subiect pe agenda publică și instituțională, senatorul Cristian Niculescu-Țâgârlaș, președintele Comisiei pentru Cultură și Media din Senat, s-a alăturat, în calitate de partener, lansării „Strategiei Naționale pentru Prevenirea și Tratarea Dependenței de Jocuri de Noroc – Cultura vindecă adicția”, în cadrul unei mese rotunde organizate astăzi la Palatul Parlamentului.
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA) sunt principalii autori ai Strategiei Naționale pentru Prevenirea și Tratarea Dependenței de Jocuri de Noroc, contribuind decisiv atât la elaborarea, cât și la organizarea mesei rotunde dedicate lansării acesteia.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai Guvernului, parlamentari, autorități județene și locale, specialiști în sănătate mintală, reprezentanți ai Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, organizații neguvernamentale și membri ai industriei jocurilor de noroc, într-un efort comun de dialog și asumare a responsabilităților.
Scopul: stabilirea unor direcții clare pentru prevenirea și combaterea unei adicții cu impact social sever, dar adesea ignorat.
„Cred cu tărie că biserica, educația, cultura și media pot deveni instrumente-cheie de prevenție și sprijin, în special pentru tineri și persoanele din grupuri vulnerabile. Aceste instituții pot juca un rol esențial în lupta împotriva dependenței, contribuind nu doar la informare și prevenire, ci și la reintegrarea socială a celor afectați.
Dependența de jocuri de noroc nu este un viciu, ci o boală. Iar această boală trebuie tratată cu seriozitate, empatie și politici publice responsabile. Cultura are puterea de a reumaniza societatea. Este timpul să o punem în slujba celor care nu mai au voce,” a declarat senatorul Cristian Niculescu-Țâgârlaș.
25 de milioane de euro pentru prevenție. Dar unde merg banii?
Conform legislației actuale, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) colectează anual aproximativ 40 de milioane de euro din taxele de responsabilitate socială. Dintre acestea, 70% ajung la bugetul de stat, iar doar 30% rămân la ONJN pentru finanțarea programelor sociale și a politicilor de prevenție.
În 2025, ONJN are la dispoziție 25 de milioane de euro, fonduri care ar trebui să sprijine tratamentul, prevenția și educația în domeniul adicției. Cu toate acestea, nu există centre publice de tratament, nu s-au realizat studii de impact, iar campaniile de prevenție sunt aproape inexistente.
Strategie pe trei direcții: prevenție, tratament, cultură.
Noua strategie propune măsuri concrete, printre care:
- Crearea unor centre regionale de tratament pentru persoane dependente;
- Introducerea unor campanii de educație și prevenție în școli și comunități;
- Sprijinirea inițiativelor culturale care pot oferi tinerilor alternative sănătoase la tentația jocului de noroc;
- Colaborare instituțională între ONJN, Ministerul Sănătății, Ministerul Culturii, autorități locale și ONG-uri;
- Asigurarea transparenței în alocarea fondurilor provenite din taxele sociale colectate de ONJN.
O problemă ignorată, un efort colectiv necesar
România se confruntă cu o creștere alarmantă a adicțiilor, în special în rândul tinerilor, unde dependența de jocuri de noroc devine tot mai răspândită. Lipsa unei rețele publice eficiente de tratament, dublată de campaniile agresive de publicitate ale industriei jocurilor de noroc, contribuie la adâncirea acestui fenomen. Zeci de mii de persoane rămân prinse într-un cerc vicios al pierderii financiare, izolării sociale și deteriorării sănătății mintale.
În fiecare zi, aproximativ 100 de persoane cer voluntar să fie trecute pe lista de autoexcludere din sălile de jocuri, un gest disperat de autoapărare într-un sistem care oferă prea puține soluții reale. Fără intervenții coordonate la nivel național, acest fenomen riscă să afecteze grav întreaga societate, de la familii destrămate până la comunități marginalizate.
Este nevoie urgentă de politici publice coerente, de investiții în centre specializate de sprijin și tratament, dar și de reglementarea strictă a promovării jocurilor de noroc, în special în mediile accesate de minori și tineri.
Lansarea acestei strategii este un prim pas, dar succesul ei va depinde de implementarea efectivă și colaborarea reală între instituții. „A ignora costă mai mult decât a preveni. Iar viețile afectate de dependență merită mai mult decât compasiune – merită soluții,” a adăugat senatorul în încheierea mesei rotunde.
Un apel la conștiință
„Cultura vindecă adicția” nu este doar un titlu inspirat. Este o invitație la solidaritate, la intervenție, la reconectare cu valorile umane. O societate responsabilă nu lasă suferința nevăzută și neauzită. O societate responsabilă acționează.
Partajează acest conținut:
Related Posts
