Blocul Național Sindical (BNS) trage un semnal de alarmă extrem de grav, acuzând Curtea Constituțională a României (CCR) de un atac periculos și fără precedent la adresa drepturilor lucrătorilor din sectorul public. Într-un context tensionat, marcat de proteste masive organizate de sindicate și angajați din diverse domenii bugetare, CCR a emis o motivare controversată ce deschide larg ușa abuzurilor statului asupra salariaților.
Este vorba despre Decizia nr. 2/2025, pronunțată în dosarul 52D/2021, în care Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași a contestat constituționalitatea unor articole din Legea dialogului social nr. 62/2011. Deși decizia a fost luată în ianuarie, motivarea a fost publicată abia în 27 iunie 2025, în Monitorul Oficial – exact în ziua în care Guvernul adopta ordonanța de urgență prin care elimina sporul pentru condiții vătămătoare și zilele de concediu suplimentar pentru bugetari. Pentru BNS, această coincidență nu este deloc întâmplătoare, ci mai degrabă o mișcare strategică de anihilare a luptei sindicale în plină ofensivă a măsurilor de austeritate.
Conținutul motivării este, potrivit liderilor sindicali, alarmant. CCR afirmă că dreptul la grevă nu este absolut și poate fi restrâns pentru a proteja așa-zise interese generale. Mai mult, Curtea susține că în sectorul public salariile, sporurile și celelalte componente ale remunerației sunt stabilite exclusiv prin lege, iar angajatorul – adică statul – are o marjă de acțiune ce nu implică deloc negocierea cu salariații sau reprezentanții acestora. Cu alte cuvinte, drepturile salariale nu pot fi apărate prin grevă dacă sunt deja reglementate legal, iar contractele individuale de muncă devin simple formalități care pot fi modificate unilateral de autorități, fără consultare, fără acord și fără protecție reală.
Motivarea merge și mai departe, stabilind că diminuarea sau eliminarea sporurilor prin lege nu presupune nici măcar renegocierea contractului de muncă. Această interpretare lovește direct în stabilitatea și securitatea contractelor individuale, care ajung să depindă integral de voința Guvernului sau a Parlamentului. În opinia BNS, este o încălcare flagrantă a principiului constituțional privind protecția drepturilor fundamentale și un precedent care deschide calea unor abuzuri sistemice, ce pot fi extinse inclusiv în mediul privat.
Președintele BNS, Dumitru Costin, afirmă că justiția din România devine complice la o politică periculoasă, care riscă să alimenteze revolta socială și să destabilizeze complet echilibrul relației dintre stat și cetățean. Contractul de muncă, avertizează el, este în pericol să devină un document lipsit de valoare juridică, golit de orice garanție, modificabil de pe o zi pe alta.
BNS consideră că această motivare a CCR legitimează o măsură politică profund nedreaptă, adoptată într-un moment în care lucrătorii își exprimă în stradă nemulțumirea față de politicile de austeritate. În plus, decizia Curții limitează drastic instrumentele de luptă sindicală și reduce la tăcere dreptul fundamental la protest pentru revendicări salariale. Sindicatul avertizează că documentul riscă să devină subiect de analiză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, întrucât încalcă standardele europene privind protecția muncii și dialogul social.
În concluzie, BNS acuză CCR că a livrat „cireașa de pe tortul sărăciei” pregătit de actuala guvernare, o decizie ce poate marca o ruptură gravă între stat și salariații pe care ar trebui să-i protejeze.
Sursa: BNS
Partajează acest conținut:
