ALDE Maramureș: RAPORTUL ministrului JUSTIȚIEI, Tudorel Toader cu privire la DNA este BINE ARGUMENTAT

1) Raportul prezentat în sinteză de către ministrul Justiției, Tudorel Toader, a reprezentat un expozeu foarte bine argumentat, având la bază decizii ale Curții Constituționale, ale instanțelor de judecată, prevederi europene, precum și legislația României.

• Astfel, avem un raport de analiză a activității DNA foarte bine fundamentat, care prezintă în detaliu cu argumente clare, precise, unde au avut loc abuzuri, încălcări ale legii săvârșite de către procurorul șef al DNA.
• Prezentarea făcută de Tudorel Toader este de necontestat. Dacă ar fi venit cu argumente politice, obiectivitatea analizei, a evaluării ar fi fost pusă sub semnul întrebării. Însă, în acest mod, decizia ministrului Justiției are la bază principii și motivații juridice solide.

2) Decizia ministrului Justiției are la bază exemple concrete care au avut loc în România ultimilor ani, care au evidențiat abuzurile și încălcările flagrante ale prevederilor constituționale, ale legilor justiției, ale statului de drept, dar și ale drepturilor și libertăților cetățenilor.

Printre aceste exemple se numără:

1. Încălcarea în mod sistematic a Constituției. Vorbim despre o încălcare repetată a deciziilor pe care Curtea Constituțională le-a dat cu privire la acțiunea DNA.
   • Într-un singur an, 2017, au fost inregistrate trei conflicte juridice de natura constitutionala, in cadrul carora DNA prin conducerea sa a fost chemata in fata instantei de contencios constitutional. Trei conflicte in care CCR a circumstantiat ferm compententa DNA in doua dintre ele, sanctionand comportamentul lipsit de loialitate, neconstitutional, din partea procurorului sef al DNA.
   • Curtea a luat decizii pe care ulterior DNA l-ea încălcat din nou. Vorbim, în primul rând, despre anchetarea oportunității unor acte normative emise de guvern, DNA-ul blocând lucrările Executivului. Acțiunea procurorului șef a fost de încălcare a deciziilor CCR cu bună știință.
   • Iti pui intrebarea cum de, in conditiile in care cu jumatate de an urma CCR spune ca procurorul nu poate ancheta oportunitatea, ulterior sub considerentul ca e vorba de HG si nu OUG, au fost verificate absolut aceleasi aspecte
2. Implicarea in anchetele altor procurori realizate cu incalcarea competentelor constitutionale. În acest caz vorbim despre declaratii publice de notorietate care releva comportamentul excesiv de autoritar, cum ar fi ca personal șefa DNA a supravegheat ancheta procurorilor in legatura cu OUG 13.
   • Se observa o implicare in realizarea anchetelor altui procuror, ceea ce legea interzice, intr-o ancheta contrara limitelor de competente. Trecerea timpului nu a condus la o indreptare a acestui comportament, ci la o acutizare, cum o releva iesirile in spatiul public.
3. Contestarea actelor si autoritatii CCR. Sefa DNA a invinovatit practic CCR punand pe seama deciziilor Curtii pretinsa imposibilitate a DNA de urmarire a unor fapte apreciate ca fiind de natura penala.
4. Dezinformarea opiniei publice europene de către șefa DNA în aparițiile sale. Sefa DNA declara în 2017 la BBC ca se teme de desfiintarea DNA. La Euronews, s-a lansat intr-o critica dura a proiectelor de legi din dezbaterea parlamentara, acuzand politicienii si oamenii de afaceri ca lovesc impotriva efortuui de curatare a uneia dintre cele mai corupte tari din UE.
5. Denigrarea României în cadrul instituțiilor europene. Procurorul șef al DNA și-a depășit rolul și atribuțiile și a dezinformat în cadrul unor instituții europene, precum Parlamentul European, atacând Legislativul de la București pentru o lege aflată în dezbatere, încălcându-și clar atributele profesionale. A făcut asta dezinformând parlamentarii europeni.
   • Afirmatiile șefei DNA sunt fara precedent si nereale, au afectat iremediabil imaginea Romaniei și sunt de natura sa creeze o imagine falsa asupra realitatii, asupra Romaniei si a statului de drept
6. Neimplicarea procurorului-sef DNA in identificarea si eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Este de notorietate cazul procurorului Negulescu de la Prahova, pe care șefa DNA îl lăuda pentru activitatea sa, în condițiile în care au fost prezentate dovezi clare asupra abuzurilor săvârșite de acesta.
   • Mai mult, vorbim despre dezvăluirile făcute recent, când au fost prezentate posibile dovezi ale acțiunilor ilegale de la direcția DNA Ploiești, care nu au fost urmate de nicio acțiune managerială de investigare.
   • Nimeni nu spune că dovezile înseamnă și incriminare, dar e de datoria procurorului șef să investigheze.
7. Procurorul șef a ieșit și a spus că nu va investiga. E un singur om care are puterea de a spune dacă are sau nu loc o invsitgare.
8. Deciziile instanțelor judecătorești arată că au fost manipulate stenogramele unor înregistrări. Acest lucru inseamnă că s-au fabricat anumite dovezi, fără a exista din partea șefei DNA luări de poziție prin care să explice aceste anomalii.

• Trebuie să înțelegem faptul că România este, conform articolului 1 din Constituție un stat de drept, în care nimeni nu este mai presus de lege. Lucrurile bune care s-au făcut de la înființarea DNA, nu justifică abuzurile.
• Pentru a înțelege mai bine consecințele negative ale abuzurilor, ar trebui ca fiecare dintre noi să facem un exercițiu de imaginație.
  • Să ne imaginăm faptul ca e un om arestat pe nedrept si ca sta in puscarie o luna, un an, cinci ani pe nedrept, care vorbeste singur, nu are cui sa se planga, dupa care e achitat și i se spune că ne pare rau, despagubire din buget fara nicio raspundere către magistrați.
  • Nu dorim nimănui să fie victima unei erori judiciare. Însă, daca cineva ajunge victima, isi schimba radical intelegerea lucrului desfasurat, aplicarea prezumtiei de nevinovatie.
• Problema e că în România nu vorbim doar de o victimă. Apar noi și noi dovezi de noi abuzuri. Problema e că există aceste abuzuri și că procurorul șef al DNA nu ia atitudine.

3) Decizia pe care Klaus Iohannis va trebui să o ia.

• Articolul 80 din Constituția României: „Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”.
• Ministrul a arătat clar că procurorul nu a respectat Constituția, ci dimpotrivă, a încălcat-o în mod sistematic.
• Conform atribuțiilor pe care le are președintele, el e obligat să accepte revocarea procurorului.

4) Situația societății românești

• Divizarea din societatea românescă trebuie să se termine. Ne așteptăm ca în perioada următoare să apară noi provocări cu privire la decizia anunțată de ministrul Justiției.
  • Trebuie ca toată polarizarea din societatea românească să înceteze și să avem în vedere argumentele prezentate în mod clar de către ministrul justiției.
• Tocmai în acest sens, ALDE și coaliția de guvernare au numit un ministrul independent la Ministerul Justiției în persoana profesorului de drept, a fostului judecător constituțional și membru al Comisiei de la Veneția, domnul Tudore Toader.
  • Decizia luată de ministrul Tudorel Toader este una argumentată pe litera legii. Se vede negru pe alb că procurorul șef a încălcat Constituția.
  • Tocmai pentru că partidele au făcut acest pas, de a avea un ministru independent, e ca deciziile să nu mai fi considerate politice.
• Opoziția nu are nicio bază să cheme oamenii în stradă. Cei care vor să alimenteze eventualele proteste publice nu fac decât să adâncească această scindare.
• În perioada următoare avem obligația de a ne axa pe probleme importante pentru statul român, precum revenirea în matca statului de drept și respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

5) DNA nu se identifică cu Kovesi

• Lupta anticorupție din România nu a stat și nu stă într-un singur om, ci într-o instituție care trebuie să funcționeze fără abuzuri și respectarea drepturilor și libertăților.