România a intrat în 2025 cu o balanță externă tot mai dezechilibrată, reflectând o economie care cheltuie mai mult decât câștigă din relațiile sale cu restul lumii. În primele cinci luni ale anului, deficitul de cont curent a ajuns la 12,6 miliarde de euro, o creștere semnificativă față de aceeași perioadă din 2024, când se situa la 8,6 miliarde. Acest dezechilibru arată clar că România trimite mai mulți bani în afară decât primește, fie că vorbim de comerț cu bunuri și servicii, de investiții sau de banii trimiși de românii din diaspora.
Cea mai mare parte a acestui deficit provine din comerțul cu bunuri. România a importat mărfuri în valoare de peste 51 miliarde de euro, în timp ce exporturile au totalizat doar 37 miliarde. Diferența de aproape 14,1 miliarde de euro reprezintă cel mai mare minus din structura balanței de plăți. În schimb, la exportul de servicii, în special transport, IT și servicii financiare, țara noastră stă ceva mai bine, cu un excedent de peste 5,4 miliarde de euro, în creștere față de anul trecut. Cu toate acestea, veniturile din servicii nu reușesc să compenseze pierderile majore din comerțul cu bunuri.
Un exemplu revelator este turismul. Românii au cheltuit în străinătate cu mult peste cât au cheltuit turiștii străini în România, generând un deficit de peste 2,1 miliarde de euro doar din această categorie. De asemenea, banii trimiși de românii din diaspora ,o sursă importantă de finanțare pentru multe familii și comunități, s-au redus drastic. Dacă în 2024 aportul net al remitențelor era de 1,3 miliarde de euro, în 2025, în aceeași perioadă, balanța a ajuns aproape de zero.
Un alt semnal de alarmă vine din scăderea investițiilor directe ale străinilor, care s-au redus la 1,47 miliarde de euro, de la 2 miliarde în anul anterior. Această tendință este îngrijorătoare, întrucât astfel de investiții contribuie la crearea de locuri de muncă, la modernizarea economiei și la aducerea de capital fără povara rambursării.
În paralel, România continuă să se împrumute masiv din exterior. Datoria externă a crescut cu aproape 4,6 miliarde de euro în doar câteva luni, ajungând la peste 209 miliarde de euro. Statul este principalul responsabil pentru această datorie, peste 111 miliarde de euro, urmat de companiile private și băncile comerciale. Mai mult, rezervele valutare ale Băncii Naționale nu mai reușesc să acopere în totalitate datoria externă pe termen scurt, scăzând la un grad de acoperire de 88,6%, față de 99% la finalul anului trecut. Această scădere crește vulnerabilitatea României în fața unor șocuri economice sau crize financiare internaționale.
Toate aceste date conturează o imagine clară: economia României funcționează pe un model nesustenabil, dependent de consum și importuri, cu dezechilibre externe în creștere și resurse interne tot mai slabe. În lipsa unor măsuri ferme pentru a corecta aceste dezechilibre, prin politici fiscale mai responsabile, încurajarea exporturilor, atragerea de investiții reale și creșterea competitivității, riscurile pentru stabilitatea economică vor continua să se acumuleze. Cursul valutar, dobânzile și încrederea investitorilor vor deveni tot mai sensibile la aceste tensiuni, iar capacitatea statului de a răspunde eficient unei eventuale crize va fi pusă la încercare.
Partajează acest conținut:
