Poliția Română avertizează asupra amplificării tentativelor de fraudă informatică prin apeluri telefonice, o metodă cunoscută sub denumirea de „vishing” – voice phishing. Infractorii se prezintă drept angajați ai băncilor, specialiști în securitate sau chiar reprezentanți ai unor autorități și construiesc scenarii credibile pentru a obține acces la conturile victimelor.
În contextul intensificării fenomenului, polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au implementat un set de măsuri pentru limitarea acestor fraude. Pericolul este cu atât mai mare cu cât atacatorii nu au nevoie neapărat să „spargă” un sistem informatic. Ei atacă direct încrederea victimei. Folosind tehnici de inginerie socială și manipulare psihologică, încearcă să determine persoana contactată să le ofere voluntar informații confidențiale sau să autorizeze operațiuni care permit compromiterea conturilor financiare.
Spre deosebire de atacurile informatice clasice, în care sunt exploatate vulnerabilități tehnice, în fraudele de tip vishing principala țintă este omul. Succesul escrocheriei depinde de capacitatea infractorilor de a crea impresia unei situații reale, grave și urgente, în care victima trebuie să acționeze imediat.
În majoritatea cazurilor identificate, persoanele sunt sunate de indivizi care pretind că lucrează pentru o instituție financiară, o bancă, un departament de securitate, o companie de procesare a plăților sau chiar pentru o autoritate publică.
Conversațiile pot fi extrem de convingătoare. Apelantul vorbește profesionist, utilizează termeni specifici domeniului financiar și lasă impresia că efectuează o verificare de rutină sau încearcă să rezolve o problemă de securitate. Discuțiile sunt purtate frecvent în limba engleză, dar au fost identificate și situații în care infractorii comunică în limba română.
Scenariul începe, de regulă, cu o veste menită să provoace panică: o tranzacție suspectă, o tentativă de autentificare dintr-o altă țară, modificarea neautorizată a datelor contului, asocierea unui dispozitiv necunoscut sau chiar un presupus atac cibernetic asupra contului bancar.
În alte cazuri, victimei i se spune că banca a blocat temporar anumite operațiuni și că trebuie să își confirme urgent identitatea pentru a nu-și pierde banii. Tocmai presiunea timpului este una dintre armele atacatorilor: persoana trebuie determinată să reacționeze înainte să aibă timp să verifice dacă povestea este reală.
O metodă care face frauda și mai greu de identificat este falsificarea identității apelantului – Caller ID Spoofing. Cu ajutorul acestei tehnologii, pe ecranul telefonului poate apărea un număr care pare legitim sau chiar asociat unei instituții financiare.
Pot fi afișate numere din România sau din alte state ale Uniunii Europene, ceea ce poate reduce suspiciunile victimei. În realitate, identitatea apelantului este mascată, iar convorbirea poate fi inițiată din orice parte a lumii, inclusiv prin servicii de telefonie prin internet – VoIP – sau prin platforme utilizate în scop infracțional.
Poliția avertizează că falsificarea identității apelantului a devenit unul dintre instrumentele importante folosite de grupările infracționale în fraudele bazate pe inginerie socială.
Mai mult, autorii pot lucra în echipă. Unul dintre ei induce panica și insistă asupra riscului iminent ca victima să își piardă banii. Ulterior, o altă persoană poate prelua conversația, adoptând un ton calm și prezentându-se drept specialist în securitate sau consultant capabil să „rezolve problema”.
Alternarea presiunii cu aparenta disponibilitate de a ajuta este folosită pentru a diminua capacitatea victimei de a analiza critic situația și pentru a crește încrederea în interlocutor.
Ținta finală o reprezintă datele care deschid accesul către bani. Infractorii pot cere coduri unice de autentificare primite prin SMS – OTP –, coduri generate de aplicațiile de autentificare, parole, coduri PIN, datele cardului bancar și codurile CVV/CVC.
În alte situații, victimele sunt convinse să aprobe notificări primite în aplicația bancară sau să instaleze pe telefon ori pe calculator aplicații de acces la distanță. Odată obținut controlul dispozitivului, infractorii pot ajunge să efectueze operațiuni financiare în numele victimei.
Metodele de legitimare a apelurilor au devenit, de asemenea, tot mai sofisticate. Unele persoane primesc înaintea apelului un SMS care pare trimis de instituția financiară și prin care sunt anunțate că urmează să fie contactate de un reprezentant al serviciului de securitate.
Atacatorii pot cunoaște deja numele, adresa de e-mail, numărul de telefon sau alte informații despre persoana vizată, date care pot proveni din breșe de securitate ori din surse publice. Faptul că interlocutorul cunoaște asemenea detalii este folosit pentru a întări impresia că apelul este autentic.
Poliția atrage atenția asupra unui element esențial: o instituție financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri OTP, coduri PIN, datele complete ale cardului sau aprobarea unor tranzacții pentru presupusa „protejare” a contului.
De asemenea, reprezentanții legitimi ai instituțiilor financiare nu le cer clienților să instaleze aplicații de control la distanță și nici să își transfere banii în așa-numite „conturi sigure”. Astfel de solicitări reprezintă indicii clare ale unei tentative de fraudă.
În fața amplificării fenomenului, Poliția recomandă prudență maximă în cazul oricărui apel telefonic nesolicitat care face referire la conturi bancare sau aplicații financiare.
Nu comunicați niciodată telefonic parole, coduri PIN, coduri OTP, coduri primite prin SMS sau alte date de autentificare. Nu transmiteți datele complete ale cardului și codul CVV/CVC și nu aprobați tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă nu le-ați inițiat personal.
Polițiștii avertizează și asupra instalării aplicațiilor de control la distanță la solicitarea unei persoane care vă contactează telefonic. Dacă interlocutorul vă presează, cere acțiuni urgente sau încearcă să vă împiedice să verificați informațiile, recomandarea este să întrerupeți apelul.
Orice solicitare suspectă trebuie verificată separat, prin contactarea instituției financiare folosind exclusiv canalele sale oficiale de comunicare. Sunt recomandate, de asemenea, activarea notificărilor pentru tranzacții și utilizarea mecanismelor suplimentare de securitate puse la dispoziție de aplicațiile financiare.
Poliția îi îndeamnă pe cetățeni să discute despre aceste metode de fraudă și cu membrii familiei, în special cu persoanele vârstnice, care pot deveni ținte ale unor asemenea scenarii de manipulare.
Într-un context în care criminalitatea informatică își adaptează permanent metodele, vigilența rămâne una dintre principalele forme de protecție. Verificarea informațiilor prin surse oficiale, refuzul de a divulga date confidențiale și întreruperea apelurilor suspecte pot face diferența între o tentativă eșuată și pierderea banilor din cont.
Sursa foto: Pexels
Partajează acest conținut:
